Avem un Brâncuși. Cum procedăm

Orașe de pe trei continente îl omagiază în această săptămână pe Constantin Brâncuși. Niciunul din România. Pentru că încercările șterse și rușinoase de la Tg Jiu și București nu le putem lua în considerare. Restul este tăcere.

Nu a existat în România ultimilor 26 de ani o campanie de aducere aminte, de la nivelul marelui stat român. La nivelul cetățenilor, lucrurile sunt complicate. Copii care au crescut singuri, care au crescut cu bonele, care nu găsesc în cărți mare lucru despre un ins la care se închină o lume – Brâncuși. Nu le spune nimeni de ce este mare sau ce-ar trebui să învățăm de la el. Iar cei adulți ajunși în funcții de unde pot să influențeze traiectorii și să imprime tendințe, sunt cu ochii doar pe ciolan și scaun.

Simplificând, așa am ajuns ca Brâncuși să fie apreciat în lume, lume care conștientizează valoarea imensă a lui, dar nu și în țara în care s-a născut.

În România de astăzi, ministrul Culturii, un tânăr de ispravă am auzit, s-a înconjurat de o tăcere jenantă. A vorbit doar anul trecut când gvernul Cioloș a încercat să cumpere Cumințenia pământului.

Și cum de la guvernanți nu am primit nimic de 26 de ani, nu trag nădejde că va da cultura în ei de acum încolo, tocmai când sunt așa de ocupați cu funcțiile și banii.

Este adevărat că nici de la nivelul Administrației Prezidențiale nu am văzut vreun interes.

Și atunci, ce este de făcut?

Personal, trag nădejde tot de la sutele de mii de cetățeni, cei care au ieși în stradă, să-și ducă copiii la muzee, la expoziții, la filme, să le spună cât de mare este acest om care a uimit o lume întreagă cu talentul, tehnica inovatoare și cu viziunea lui.

Și să le mai spună că Brâncuși a “redefinit forma și semnificația sculpturii secolului XX și că Opera sa a avut o influență decisivă atât asupra contemporanilor săi, cât și asupra viitoarelor generații de artiști”. Atât.

În rest, dacă s-a putea ca primarul localității Tg Jiu să fie mai simțit și împreună cu Direcția de Cultură a județului Gorj, să purceadă la campanii prin școli, la o sărbătoare adevărată, pe măsura lui Brâncuși, ar fi deja ca și când gorjenii ar fi călcat pe Marte.

PS.

Pe 19 februarie s-au împlinit 141 de ani de la nașterea lui Brâncuși. Cu această ocazie, primăria Tg Jiu, Consiliul Județean, cel de Cultură, s-au făcut că plouă. Abia după câteva zile, fără să anunțe locuitorii orașului, au bifat evenimentul. RUȘINOS. Mai ales că Brâncuși le-a făcut onoarea să le lase moștenire „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” și „Coloana Infinitului”.

 

 

Integral pe www.rezistam.eu

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CLOSE