Indolența autorităților române este pe cale să devină criminală.
Tot aud în ultima vreme cât de mult sunt pregătite autortăție române să gestioneze situația după petrecerea unei catastrofe – cutremur, război etc. Sunt pregătite să scoată lumea de sub dărâmături, dar nu fac nimic ca să nu ajungă sub dărâmături. E valabil pentru orice situație. Așteaptă cu mâinile în sân să se petreacă ca mai apoi să arate de bine gestionează dezastrul. Iată doar cinci exemple în care statul româna ar fi trebuit ca după un an de la izbuncnirea războiului la graniță să se opcupe, iar acum să fi anunțat populația că este în siguranță, din acest punc de vedere. A fost un an însă în care s-au luptat să-și acorde salarii mai mari, pensii speciale și sporuri și pentru că respiră.
1. Sirene nefuncționale. După exercițiul de miercuri, Raed Arafat anunță cu nonșalanță că 15% dintre sirenele de avertizare testate sunt nefuncționale. Doar că astfel de exerciții au fost făcute aproape în fiecare an. Cum este posibil ca după izbucnirea războiului în Ucraina, în urmă cu exect un an, autoritățile să nu rezolve această problemă.
2.Sirenele silențioase. La exercițiul de miercuri, sirenele pe care le autoritățile consideră că sunt funcționale au, în multe cazuri, aproape silențioase. Ideea unor astfel de modalități de alermare este să fie auzite și în case, nu doar pe stradă, și de persoanele în vârstă, care au probleme cu auzul, nu doar de cei tineri.
3.Adăposturi de protecție civilă. Sub 3% din români încap în adăposturile de protecție civilă în cazul unui dezastru, conform informațiilor colectate de Info Sud-Est de la toate inspectoratele pentru situații de urgență din țară. Prin comparație, Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, după războiul din Ucraina. Printre orașele care nu au alocat niciun leu anul trecut pentru reabilitarea adăposturilor antiaeriene se află Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Călărași, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Slatina și Pitești.
4.Spitale care se prăbușesc la cutremur. Peste jumătate dintre spitalele Ministerului Sănătății sunt mai vechi de 60 de ani și se pot prăbuși la cutremur, potrivit raportului Curții de Conturi. Pe lista spitalelor cu risc seismic sunt și spitale cunoscute din București și căutate de pacienți din toată țara, precum Spitalul Colțea, Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, Maternitățile Bucur, Giulești și Filantropia și Spitalul Colentina.
5. Școli și grădinițe care se prăbușesc la cutremur. 118 instituţii de învăţământ sunt încadrate în clasa întâi de risc seismic, iar premierul a cerut reabilitarea lor urgentă. Președintele Klaus Iohannis spunea, în martie anul acesta, că peste 40% din clădirile în care funcționează școli se află în zone cu risc seismic ridicat. În București, mai bine de jumătate dintre școlile, GRĂDINIȚELE și liceele de stat sunt încadrate în clase de risc.
În cazul unui cutremur puternic, trei sferturi din populația României ar avea de suferit, potrivit unui raport din 2016 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Ce au făcut autoritățile din 2016 până astăzi, dacă ne aflăm în aceeași situație?
Ce fac autoritățile astăzi? Sau săptămâna viitoare?
Câți bani vor merge în această direcție și care este calendarul recepției lucrărilor?
Îi rămâne timp coaliției PNL-PSD să rezolve aceste problme urgente pentru populație după ce stabilește listele cu funcții pe care să le ocupe 20 de ani de acum încolo, dacă o să supraviețuiască?
