{"id":10,"date":"2015-07-29T19:19:32","date_gmt":"2015-07-29T19:19:32","guid":{"rendered":"http:\/\/oanastanciulescu.ro\/?p=10"},"modified":"2015-07-30T10:57:32","modified_gmt":"2015-07-30T10:57:32","slug":"exclusiv-proiectul-palatului-bancii-nationale-a-romaniei-la-expozitia-nationala-beaux-arts-paris-din-anul-1883","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/2015\/07\/29\/exclusiv-proiectul-palatului-bancii-nationale-a-romaniei-la-expozitia-nationala-beaux-arts-paris-din-anul-1883\/","title":{"rendered":"EXCLUSIV. Proiectul Palatului B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei la expozi\u021bia Na\u021bional\u0103 Beaux \u2013Arts Paris din anul 1883"},"content":{"rendered":"

NOTA redac\u021biei. Fotografiile a trei plan\u0219e ale proiectului \u00eentocmit de arhitec\u021bii Cassien Bernard \u0219i A. Galleron, \u0219i anume fa\u021badele palatului B\u0103ncii Na\u021bionale din str.Lipscani, str. Sm\u00e2rdan \u0219i str. Eugeniu Carada le prezent\u0103m pentru prima dat\u0103, cu speran\u021ba g\u0103sirii integrale a proiectului original.<\/p>\n

Articol realizat de Domnul Nicolae Noica<\/p>\n

Pentru constituirea unui sistem bancar \u00een \u021bar\u0103, la 23 aprilie 1880 a fost \u00eentemeiat\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Primul guvernator a fost Ion C\u00e2mpineanu ( 1841-1889), care ocupa atunci \u0219i func\u021bia de ministru de finan\u021be \u00een guvernul Ion C Br\u0103tianu.<\/p>\n

\"actul<\/a><\/p>\n

\"Palatul<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\"palatul<\/a>
\nAdev\u0103ratul ctitor al B\u0103ncii Na\u021bionale a fost \u00eens\u0103 Eugeniu Carada (1836-1910), cel care a primit \u00eens\u0103rcinarea \u2013 \u00een anul 1880, de la Ion C Br\u0103tianu \u2013 de a elabora proiectul de lege pentru organizarea b\u0103ncii \u0219i care apoi este ales director general \u00eentre 1883-1910.
\nSpa\u021biile \u00eenchiriate \u00een cl\u0103direa Creditului Funciar Rural din strada Doamnei, \u00een care banca \u0219i-a desf\u0103\u0219urat la \u00eenceput activitatea, erau improprii. De aceea, la 3 octombrie 1881, Consiliul de Administra\u021bie al b\u0103ncii autorizeaz\u0103 achizi\u021bionarea locului numit hanul \u0218erban Vod\u0103. Acesta a fost cump\u0103rat de la Administra\u021biunea Domeniilor \u0219i P\u0103durilor Statului cu pre\u021bul de 800.000 lei aur (art. 2 al contractului de v\u00e2nzare).
\nZona aleas\u0103 pentru contruc\u021bia sediului B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei se afla \u00een inima comercial\u0103 a ora\u0219ului de atunci, care corespunde centrului istoric de ast\u0103zi.
\nDup\u0103 ce a intrat \u00een posesia terenului, Consiliul de Administra\u021bie a hot\u0103r\u00e2t la 26 februarie 1882 ca \u00een vederea construirii localului B\u0103ncii, guvernatorul Ion C\u00e2mpineanu, \u00eempreun\u0103 cu pre\u0219edintele consiliului de cenzori Menelas Ghermani s\u0103 viziteze c\u00e2teva din b\u0103ncile cele mai \u00eensemnate din str\u0103in\u0103tate \u201dpentru a vedea progresele f\u0103cute \u00een domeniul construc\u021biilor \u0219i a comanda unui architect str\u0103in proiectul viitorului palat al BNR \u201c. (1)
\n\u00cen martie 1882 se va \u00eencheia, la Paris, contractul pentru proiectarea sediului B\u0103ncii Na\u021bionale, cu arhitec\u0163ii francezi Cassien Bernard \u015fi Albert Galleron, care se \u201caprob\u0103 de Comitetul de Administra\u021bie la 31 martie 1882\u201d. Din \u00eensemn\u0103rile zilnice ale lui Titu Maiorescu (2)reiese c\u0103 arhitec\u021bii francezi au fost \u00eens\u0103rcina\u021bi de I. C\u00e2mpineanu \u201ccu schi\u021ba \u0219i planul detaliat pentru pentru cl\u0103direa din Bucure\u0219ti a B\u0103ncii, schi\u021ba 6000 de franci, planul detaliat 40.000 de franci\u201d. Este posibil ca alegerea s\u0103 fi fost f\u0103cut\u0103 la recomandarea arhitectului Andr\u00e9 Lecomte du Nouy (3), care cuno\u0219tea activitatea lui Cassien Bernard, ca adjunct al arh. Charles Garnier, la construc\u021bia Operei din Paris s\u0103-l considere \u201comul cel mai cinstit \u0219i solid\u201d. De altfel, tot el l-a recomandat pe Cassien Bernard \u0219i prof.ing Gh.I.Duca pentru a \u00eentocmi proiectul \u0218colii Na\u021bionale de Drumuri \u0219i Poduri.
\nLa 21 iunie 1882 anteproiectul executat de Cassien Bernard \u0219i Albert Galleron este prezentat Consiliului de Administra\u021bie care hot\u0103r\u0103\u0219te \u201cpe baza rapoartelor favorabile \u00eentocmite de arhitectul M.Caputineanu, arhitectul A. Lecomte \u0219i inginerul Constantin Ol\u0103nescu, ca cei doi arhitec\u021bi s\u0103 treac\u0103 la executarea planurilor complete \u0219i definitive ale palatului B\u0103ncii Na\u021bionale.\u201d(4)
\nPlanurile definitive ale palatului au fost terminate de arhitec\u021bii francezi \u00een aprilie 1883. Ele au fost prezentate spre cercetare unei comisii alc\u0103tuite din inginerii Gheorghe I.Duca, Constantin Ol\u0103nescu, Nicolae Cerkez \u0219i arhitec\u021bii Arh. Paul Gottereau \u0219i Alex.S\u0103vulescu, dup\u0103 care au fost aprobate de Consiliul de Administra\u021bie al B\u0103ncii Na\u021bionale la 28 septembrie 1883.
\nDespre fa\u021bada B\u0103ncii Na\u021bionale, arhitectul Ion Mincu la una din lec\u021biile sale la \u0218coala de Arhitec\u021bi, a spus elevilor c\u0103 este \u201ccea mai frumoas\u0103 cl\u0103dire din Bucure\u0219ti.\u201d
\nO apreciere deosebit\u0103 a acestui proiect a formulat-o \u0219i arhitectul Toma T. Socolescu care ar\u0103ta c\u0103 \u201cPlanul acestei b\u0103nci, \u00een stilul eclectic francez, reprezint\u0103 o lucrare des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, fa\u021bada principal\u0103 fiind chiar superioar\u0103 interioarelor, prin admirabilele ei propor\u021bii, prin caracterul de banc\u0103 ce i l-a imprimat, prin studiul impecabil al elementelor ce o concep, variate \u0219i totu\u0219i d\u00e2nd o perfect\u0103 unitate ansamblului, ca \u0219i prin fine\u021bea \u0219i rafinamentul de studiu excep\u021bional al detaliilor. Nimic banal sau monotol \u0219i totul \u00eentr-o perfect\u0103 armonie clasic\u0103\u201d.(5)
\nConfirmarea valorii proiectului \u00eentocmit de arhitec\u021bii Cassien Bernard \u0219i Albert Galleron pentru Palatul B\u0103ncii Na\u021bionale al Rom\u00e2niei s-a f\u0103cut \u0219i prin admiterea sa \u00een lista lucr\u0103rilor de arhitectur\u0103 prezentate la Exposition Nationale des Beaux Artes organizat\u0103 la Paris, \u00een anul 1883.
\nA\u0219a cum reiese din \u201cCatalogue officiel des ouvrages de Peinture, Sculpture, Architecture, gravure et Lithographie, des artistes vivants, Exposes an Palais des Champs -Elysees\u201d le 15 septembrie 1883, publicat la Paris la Imprimeries r\u00e9unies, 54 bis, rue du four , 1883, mai \u00eent\u00e2i a fost \u00eentocmit un Regulament pentru admiterea la expozi\u021bie, publicat la 28 iulie 1882 sub semn\u0103tura Le Ministre de L\u2019Instruction publique et des Beaux-Arts , Jules Ferry. Prin el erau stabilite juriile \u0219i candida\u021bii pentru participarea la expozi\u021bie. Juriul sec\u021biei de arhitectur\u0103 era alc\u0103tuit din 8 membri ai Academiei de Beaux-Arts \u0219i 8 nominaliza\u021bi de Minister.
\nPrin cele 40 de lucr\u0103ri de arhitectur\u0103 admise la expozi\u021bii Paul Blondel, Ernest Chardon, Jules Devid, Marcel Lanbert se afl\u0103 \u0219i proiectul arhitec\u021bior Cassien Bernard \u0219i A.Galleron privitor la Palatul B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei prezentat la pozi\u021bia 1170 din catalog.
\nSuntem convin\u0219i c\u0103 aceste plan\u0219e se afl\u0103 p\u0103strate \u00een arhivele franceze.
\nDup\u0103 numeroase c\u0103ut\u0103ri am reu\u0219it s\u0103 g\u0103sesc \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, la Con\u021binutul de stampe al Bibliotecii Academiei, fotografiile a trei plan\u0219e ale proiectului \u00eentocmit de arhitec\u021bii Cassien Bernard \u0219i A. Galleron, \u0219i anume fa\u021badele palatului B\u0103ncii Na\u021bionale din str.Lipscani, str. Sm\u00e2rdan \u0219i str. Eugeniu Carada. Le prezent\u0103m pentru prima dat\u0103, cu speran\u021ba g\u0103sirii integrale a proiectului original.<\/p>\n

\"1a<\/a>
\nOdat\u0103 cu aprobarea planurilor definitive \u00eentocmite de Cassien Bernard \u0219i A. Galleron, Consiliul de Administra\u021bie al BNR l-a autorizat pe guvernatorul A. Carp s\u0103 achite onorariul p\u00e2n\u0103 la completarea sumei de 46.000 fr, \u201cprecum \u0219i 2000 fr pentru voiajul pe care Galeron urmeaz\u0103 s\u0103-l fac\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een luna februarie 1884, cu condi\u021bia s\u0103 depun\u0103 antem\u0103sur\u0103toarea p\u00e2n\u0103 la 1 decembrie 1883\u201d.<\/p>\n

\"3b<\/a>
\n\u00cen acela\u0219i timp se rezilia \u0219i contractul cu cei doi arhitec\u021bi francezi. Arh Cassian Bernard a fost foarte afectat de aceast\u0103 decizie. Titu Maiorescu spunea \u00een \u00eensemn\u0103rile sale zilnice c\u0103 \u201cC\u00e2mpineanu s-a schimbat, \u0219i acum Carada (!!!) le face mizerii, critic\u0103 planul s.a.m.d. De primit au primit banii, dar Bernard avea lacrimi \u00een ochi.\u201d (6)
\nLa 27 octombrie 1883, Eugeniu Carada a propus nota urm\u0103toare Consiliului de Administra\u021bie care a aprobat-o. Construirea B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei se va face direct de c\u0103tre Administra\u021bia B\u0103ncii, sub conducerea unui arhitect rom\u00e2n, put\u00e2ndu-se da \u00een \u00eentreprindere lucr\u0103rile par\u021biale dup\u0103 specialit\u0103\u021bi. Domnul Nicolae Cerchez este numit arhitect primar al construc\u021biunii, cu obliga\u021biunea de a se supune aprob\u0103rii B\u0103ncii numirea ajutoarelor de care va avea trebuin\u021b\u0103. Ulterior a fost aprobat\u0103 propunerea lui N. Cherchez de a-\u0219i lua ca ajutor pe arhitectul Constantin B\u0103icoianu.
\nInaugurarea oficial\u0103 a lucr\u0103rilor de construc\u021bie a BNR a avut loc la data de 12 iulie 1884, prilej cu care \u00een funda\u021bia cl\u0103dirii a fost pus un document ce marcheaz\u0103 evenimentul.
\nLucr\u0103rile pricipale ale construc\u021biei s-au terminat la sf\u00e2r\u0219itul anului 1887, iar amenaj\u0103rile interioare, inclusiv mobilierul, au fost executate p\u00e2n\u0103 \u00een 1890.
\nExecu\u021bia cl\u0103dirii a fost realizat\u0103 de Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Construc\u021bii \u0219i lucr\u0103ri Publice, cu care s-a \u00eencheiat un contract la 3 octombrie 1884. S\u0103 amintim \u0219i alte c\u00e2teva lucr\u0103ri executate de aceast\u0103 societate. Captarea \u0219i aducerea apei \u00een Bucure\u0219ti (1882), Docurile de la Br\u0103ila \u0219i Gala\u021bi (1889), Palatul de Justi\u021bie din Craiova (1890).
\nO parte din lucr\u0103rile speciale executate la BNR au fost contractate cu diferite firme din Bucure\u0219ti. Astfel, lucr\u0103rile de s\u0103p\u0103tur\u0103 \u0219i betonare au fost executate de Luigi Giunini \u0219i Albert Lanetto, lucr\u0103rile de feronerie de Andrei Rogalski \u0219i P.Georgescu, iar montarea \u00eenvelitorii de tabl\u0103 de firma lui Teodor Georgesky.
\nEste interesant de semnalat c\u0103 antreprenorul Teodor Georgesky va executa \u0219i \u00eenvelitorile cu tabl\u0103 de la \u0219coala Na\u021bional\u0103 de Poduri \u0219i \u0218osele (1885) \u0219i Ateneul Rom\u00e2n (1887).
\nCimentul a fost adus din Fran\u0163a, iar tabla din Germania<\/p>\n

Din documentele vremii reiese c\u0103 multe materiale au fost achizi\u021bionate din str\u0103in\u0103tate. Din Rom\u00e2nia s-a folosit piatr\u0103 de Rusciuc, cu care a fost placat\u0103 \u00eentreaga fa\u021bad\u0103 (strs. Lipscani). Din aceea\u0219i piatr\u0103 de Rusciuc au fost executate toate sculpturile exterioare ale cl\u0103dirii. Cimentul a fost cump\u0103rat din Fran\u021ba, de la fabricile Lafarge, iar tabla de cupru a fost adus\u0103 de la o firm\u0103 din Germania. \u00cenc\u0103lzirea \u0219i ventilarea cl\u0103dirii au fost realizate de firma Wasseleitunger din Viena.
\nProiectul, \u00een momentul realiz\u0103rii, ca \u0219i ast\u0103zi, a r\u0103spuns caracteristicilor oric\u0103rei construc\u021bii bancare. Forma general\u0103 a construc\u021biei este una dreptunghiular\u0103 cu latura lung\u0103 \u2013 cca 73m, aliniat\u0103 str\u0103zii Lipscani, iar cea scurt\u0103 \u2013 cca 52 m \u2013 reprezint\u0103 frontul str\u0103zii Sm\u00e2rdan.
\nLa parter se afl\u0103 holul ghi\u0219eelor \u0219i spa\u021biul rezervat rela\u021biilor cu publicul. El are cca 12,50 m l\u0103\u021bime \u0219i cca 21,0 lungime, \u00een\u0103l\u021bimea maxim\u0103 fiind de 15.0 m. Parterul este alc\u0103tuit dintr-o succesiune de pila ( st\u00e2lpi) masive de zid\u0103rie, \u00eentre care erau fixate ghi\u0219eele. \u00cen partea posterioar\u0103 a fiec\u0103rei pile era montat\u0103 o cas\u0103 de bani care se afl\u0103 la \u00eendem\u00e2na func\u021bionarului de la ghi\u0219eu. Holul este acoperit cu ferme metalice, care au o decora\u021bie abundent\u0103 din structur\u0103. Iluminarea s\u0103lii se face prin intermediul unui mare luminator.
\nEtajul unu poate fi considerat nivelul nobil al b\u0103ncii datorit\u0103 func\u021biunilor aripii dinspre strada Lipscani: holul de onoare, sala de consiliu, biroul guvernatorului, precum \u0219i alte c\u00e2teva birouri destinate conducerii b\u0103ncii.
\nSpa\u021biile de reprezentare de la etajul unu sunt fastuoase \u0219i bogat decorate. Accesul la etaj se face pe dou\u0103 sc\u0103ri a\u0219ezate simetric fa\u021b\u0103 de axul pricipal de compozi\u021bie al cl\u0103dirii. Punctul de pornire al rampelor este pus \u00een eviden\u021b\u0103 de c\u0103tre dou\u0103 sculpturi, reprezent\u00e2nd personaje feminine care \u021bin deasupra capului c\u00e2te un corp de iluminat.<\/p>\n

Sala Consiliului de Administra\u021bie este fastuos \u00eempodobit\u0103, dotat\u0103 cu mobilier Ludovic al XIV \u2013 lea, cu scaune \u00een piele de Cordoba \u0219i draperii de brocart ro\u0219u-purpur\u0103. Pe unul din pere\u021bi se afl\u0103 o pictur\u0103 remarcabil\u0103, realizat\u0103 de Nicolae Grigorescu \u00een anul 1894, cunoscut\u0103 sub numele de Rodica.
\nFa\u021bada principal\u0103 ( str. Lipscani) este decorat\u0103 cu 6 sculpturi, din care dou\u0103 sunt plasate \u00een fronton \u0219i \u00eencadreaz\u0103 un ceas, iar celelate patru se g\u0103sesc \u00een c\u00e2te o ni\u0219\u0103. Ele reprezint\u0103 alegoric Justi\u021bia \u0219i Agricultura, realizate de sculptorul Ion Georgescu, \u0219i Comer\u021bul \u0219i Industria, opere ale lui \u0218tefan-Ionescu Valbudea.
\nDestul de repede, spa\u021biile existente ale palatului s-au dovedit insuficiente. P\u00e2n\u0103 la realizarea solu\u0163iei optime \u2013 aceea a construirii unui nou corp- necesit\u0103\u021bile au fost satisf\u0103cute printr-o serie de tranform\u0103ri.
\nExtinderea suprafe\u021bei desf\u0103\u0219urate a vechiului palat bancar a fost realizat\u0103 prin supraetajarea celor patru aripi cu un al II-lea nivel peste parter, destinat birourilor. Plan\u0219eul peste etajul unu, realizat din profile metalice, a fost consolidat pentru a suporta noile sarcini \u0219i a fost turnat \u00een beton armat. Toate aceste lucr\u0103ri au fost completate cu refacerea instala\u021biilor, introducerea telefoanelor \u0219i a unei uzine electrice.
\n\u00cen cea mai mare parte, lucr\u0103rile au fost realizate \u00eentre 1929 \u2013 1930 de antrepriza distinsului inginer Aurel Ioanovici. S\u0103 amintim \u0219i alte c\u00e2teva lucr\u0103ri remarcabile ale ing A. Iaonovici: palatul Patriarhiei din Bucure\u0219ti, sediul Minsterului Justi\u021biei( vizavi de Ci\u0219migiu), Hotel Rex din Mamaia etc.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"imagine<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\"imagine<\/a>
\nDe-abia \u00een anul 1939 interesele urbanistice ale prim\u0103riei s-au pus de acord cu dorin\u021ba BNR de a beneficia de o nou\u0103 construc\u021bie. Proiectului noului palat a apar\u021binut arhitectului Radu Dudescu, care a fost \u0219eful Serviciului de Arhitectur\u0103 al BNR din 1930, \u0219i arhitectulului \u0219i urbanistului Radu Dudescu Ion Davidescu, care conducea Direc\u021bia de cadastru \u0219i sistematizare din prim\u0103ria Capitalei. Trectul de structur\u0103 a fost \u00eenceput de inginerul \u0218tefan Mavrodin, vechi colaborator al b\u0103ncii. Dup\u0103 decesul lui la cutremurul din 1940, lucr\u0103rile de proiectare au fost reluate \u0219i terminate de colaboratorul acestuia, inginerul Tudor Constantinescu. \u00cen noul proiect el a introdus cele mai noi prevederi europene privind cutremurele de p\u0103m\u00e2nt. Noua cl\u0103dire a BNR este, probabil, printre primele construc\u021bii importante din \u021bara noastr\u0103 care a fost ridicat\u0103 \u021bin\u00e2nd seama de noile m\u0103suri anitiseismice \u0219i a fost realizat\u0103 \u00eentre 1940-1959.
\nNote de subsol
\nMihaela Tone \u0219i Cristian P\u0103unescu, Istoria B\u0103ncii Na\u021bionale \u00een date vol I 1880-1914, Ed.Oscar Print, 2006
\nTitu Maiorescu\u201d \u00censemn\u0103ri zilnice- 1881-1886\u201d, Ed.Libr\u0103ria \u201eSocec&Co\u201d Bucure\u0219ti
\nAndre Leconte de Noray conducea atunci lucr\u0103rile \u0219antierelor de restaurare a bisericii episcopale de la Curtea de Arge\u0219 \u0219i a bisericii Trei Ierarhi
\nMihaela Tone \u0219i Cristian P\u0103unescu, opera citat\u0103
\nToma T.Socolescu, Fresca Arhitec\u021bilor, care a lucrat \u00een Rom\u00e2nia \u00een epoca modern\u0103 1800-1925, Ed. Caligraf Design, 2004
\nTitu Maiorescu \u201e\u00censemn\u0103ri zilnice 1881-1886\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

ARTICOL PUBLICAT \u00ceN EDI\u021aIA TIP\u0102RIT\u0102 EXPRES MAGAZIN DIN LUNA IULIE.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NOTA redac\u021biei. Fotografiile a trei plan\u0219e ale proiectului \u00eentocmit de arhitec\u021bii Cassien Bernard \u0219i A. Galleron, \u0219i anume fa\u021badele palatului B\u0103ncii Na\u021bionale din str.Lipscani, str. Sm\u00e2rdan \u0219i str. Eugeniu Carada le prezent\u0103m pentru prima...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2],"tags":[8,9,7],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10\/revisions\/12"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}