{"id":432,"date":"2017-07-02T08:33:35","date_gmt":"2017-07-02T08:33:35","guid":{"rendered":"http:\/\/oanastanciulescu.ro\/?p=432"},"modified":"2017-07-02T08:59:03","modified_gmt":"2017-07-02T08:59:03","slug":"ce-dorea-brancusi-si-ce-au-inteles-gorjenii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/2017\/07\/02\/ce-dorea-brancusi-si-ce-au-inteles-gorjenii\/","title":{"rendered":"Ce dorea Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i ce-au \u00een\u021beles gorjenii"},"content":{"rendered":"

„V-am l\u0103sat s\u0103raci \u0219i pro\u0219ti, v\u0103 g\u0103sesc \u0219i mai s\u0103raci \u0219i mai pro\u0219ti”, <\/em>ar fi spus<\/em> Constantin Br\u00e2ncu\u0219i unor rude, \u00a0<\/em>\u00eentr-una dintre vizitele sale \u00een \u021bar\u0103. Un vizionar am putea spune! Dar nici chiar Br\u00e2ncu\u0219i nu cred c\u0103 s-a g\u00e2ndit c\u0103 prostia nu are limit\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Deun\u0103zi, 50 de copii din Re\u0219i\u021ba, care voiau s\u0103 treac\u0103 pe sub Poarta S\u0103rutului, au fost alunga\u021bi de poli\u021bistul local pe motiv c\u0103 este INTERZIS. Cine a decis? Consiliul local \u0219i prim\u0103ria din Tg Jiu. Numai c\u0103 autorit\u0103\u021bile, dac\u0103 sunt needucate, nu au de unde s\u0103 \u0219tie ce \u0219i-a dorit Br\u00e2ncu\u0219i c\u00e2nd le-a f\u0103cut aceast\u0103 onoare: „A\u0219 vrea ca lucr\u0103rile mele s\u0103 se ridice \u00een parcuri \u0219i gr\u0103dini publice, s\u0103 se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre \u0219i monumente n\u0103scute din pam\u00e2nt, nimeni s\u0103 nu \u0219tie ce sunt \u0219i cine le-a f\u0103cut \u2013 dar toat\u0103 lumea s\u0103 simt\u0103 necesitatea \u0219i prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii”. <\/em>Aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u0219i este redat\u0103 \u00een mai toate c\u0103r\u021bile ap\u0103rute despre via\u021ba \u0219i opera acestuia, de care conducerea jude\u021bului Gorj pare c\u0103 este str\u0103in\u0103.<\/strong>
\n Cum nici prim\u0103ria, nici consiliul local, nici poli\u021bi\u0219tii nu \u0219tiu ce voia Br\u00e2ncu\u0219i (mi-e team\u0103 c\u0103 mul\u021bi nu \u0219tiu prea multe nici despre Br\u00e2ncu\u0219i), e mai u\u0219or s\u0103 pui lan\u021buri dec\u00e2t s\u0103 \u00eenve\u021bi, s\u0103 afli cine este \u0219i ce \u0219i-a dorit acest artist ale c\u0103rui lucr\u0103ri se v\u00e2nd ast\u0103zi \u00een lume cu 57 de milioane de euro. M\u0103car aceast\u0103 sum\u0103 s\u0103-i fi pus pe g\u00e2nduri pe mai marii jude\u021bului, \u00eens\u0103 nep\u0103sarea, indolen\u021ba, mediocritatea \u0219i prostia sunt o combina\u021bie periculoas\u0103 care duce automat la lan\u021buri. \u0218i uite a\u0219a s-a n\u0103scut interdic\u021bia \u201eTrecerea pe sub Poarta S\u0103rutului nu este accesibil\u0103\u201c.<\/strong><\/p>\n

Consiliul Local T\u00e2rgu Jiu a aprobat a\u0219adar o hot\u0103r\u00e2re prin care se interzice atingere operelor lui Br\u00e2ncu\u015fi, dup\u0103 ce dou\u0103 feti\u021be au zg\u00e2riat Coloana f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. Nimeni nu s-a g\u00e2ndit oare ca \u00een loc de lan\u021buri s\u0103 demareze o campanie prin \u0219colile din Gorj \u0219i din \u021bar\u0103, \u00een care s\u0103 le spun\u0103 elevilor cine este Br\u00e2ncu\u0219i? Poate atunci n-ar mai \u00eendr\u0103zni nimeni s\u0103 \u00eencerce s\u0103-\u0219i scrijeleasc\u0103 numele pe opera lui. <\/strong><\/p>\n

Doru Str\u00e2mbulescu, directorul Centrului \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u015fi\u201c, din subordinea Prim\u0103riei Tg-Jiu a declarat presei locale \u00a0c\u0103 \u00a0trecerea pe sub Poarta S\u0103rutului \u00eenseamn\u0103 atingerea lucr\u0103rii de art\u0103 \u0219i ca atare e normal s\u0103 fie interzis\u0103: \u201cPostamentul Por\u0163ii S\u0103rutuluii face parte din oper\u0103 \u015fi nu este separat\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00cei doresc domnului Str\u00e2mbulescu s\u0103 mearg\u0103 la Barcelona \u0219i special pentru domnia sa s\u0103 i se aplice tratamentul pe care \u00eel valideaz\u0103 \u2013 s\u0103 nu i se permit\u0103 apropierea de operele lui Gaudi. Cum ar fi ca \u00een loc s\u0103 stai pe b\u0103ncile lui Gaudi \u00een parcul Guell, s\u0103 g\u0103se\u0219ti poli\u021bi\u0219ti care te alearg\u0103 cu bastonul \u00een jurul acestora? M\u0103 g\u00e2ndesc la ni\u0219te lan\u021buri \u0219i la Sagrada Familia, Casa Batllo, Casa Vicen, Casa Milla. <\/em>Halucinant! O mai mare ru\u0219ine dec\u00e2t ce-au f\u0103cut capele luminate de la Tg \u2013Jiu este greu de imaginat!<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

De\u0219i nu am expertiza necesar\u0103 pentru a analiza opera lui Br\u00eencu\u0219i, \u00eencerc prezentarea c\u00e2torva idei de bun sim\u021b despre acest mare rom\u00e2n care nu a \u0219tiut c\u00e2t de mici putem deveni.<\/em><\/strong><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, Ansamblul sculptural de la Tg-Jiu, interpretare istoric\u0103 \u0219i fenomenologic\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u0219i este cel mai cunoscut artist rom\u00e2n din lume, fiind considerat p\u0103rintele sculpturii moderne,\u00a0 iar Ansamblul sculptural de la T\u00e2rgu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui din Rom\u00e2nia.\u00a0 Ansamblul sculptural de la Tg- Jiu, cunoscut \u0219i sub numele de Ansamblul monumental \u201eCalea Eroilor\u201d, inaugurat \u00een anul 1938 \u00een prezen\u021ba lui Constantin Br\u0103ncu\u0219i, este dedicat memoriei eroilor c\u0103zu\u021bi \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial \u0219i este format din trei componente sculturale: Masa t\u0103cerii<\/em>, Poarta s\u0103rutului<\/em> \u0219i Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em>. Toate cele trei opere sunt amplasate pe o ax\u0103 cu o lungime de 1275 m \u0219i reprezint\u0103 \u201ccontribu\u021bii definitive ale sculpturii rom\u00e2ne\u0219ti la tezaurul artistic universal\u201d. \u00a0Despre Br\u00e2ncu\u0219i s-a spus c\u0103 anun\u021b\u0103 lumea viitoare prin crea\u021bia lui, care nu este altceva dec\u00e2t o sintez\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a valorilor universale.<\/strong><\/p>\n

Pierre Courthion:\u201cDar gata cu comentariile, s\u0103 privim! Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba operei unui artist ce anun\u021b\u0103 lumea viitoare, opera unui om \u00een care s-au \u00eenfruntat, \u00eentr-o puritate reflexiv\u0103, grav\u0103, uluitoare, ritmurile crea\u021biei. \u00cen plus, lucru foarte rar, Br\u00e2ncu\u0219i a fost poate, \u00een zilele noastre, singurul artist care, voit \u0219i pe deplin, a reu\u0219it s\u0103 descurajeze succesul\u201d.<\/strong><\/p>\n

Cuvinte cheie<\/em> \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, Ansamblul sculptural de la Tg Jiu, Masa t\u0103cerii, Poarta S\u0103rutului, Coloana Infinitului<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Precizarea contextului cultural-istoric al operei<\/strong><\/p>\n

Lucr\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u0219i se g\u0103sesc \u00een muzeele din Paris, New York, Londra,Washigton, Bilbao sau Canberra, fiind cel mai bine v\u00e2ndut sculptor modern al tuturor timpurilor. Recent, Muza adormit\u0103 <\/em>a b\u0103tut toate recordurile fiind achizi\u021bionat\u0103 cu pre\u021bul de 57, 3 milioane de dolari, \u00eentr-o \u00a0licitatie Christie’s, la New York , stabilind, astfel, un nou record pentru autor.<\/strong><\/p>\n

Gadamer spune c\u0103 nimic din lumea aceasta nu poate deveni oper\u0103 de art\u0103 dac\u0103 persoana nu tr\u0103ie\u0219te acel eveniment, acel dat ca pe o s\u0103rb\u0103toare, ca pe ceva frumos. La fel, Br\u00e2ncu\u0219i spune c\u0103 scopul artei lui este s\u0103 ofere bucurie, \u201cbucurie curat\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u201c Misiunea artei este s\u0103 creeze bucurie\u201d, spunea Br\u00e2ncu\u0219i care considera c\u0103 lumea poate fi salvat\u0103 prin art\u0103, operele arti\u0219tilor fiind de fapt, \u00een viziunea acestuia, juc\u0103rii pentru oamenii mari.<\/strong><\/p>\n

La fel cum Gadamer consider\u0103\u00a0 c\u0103\u00a0 \u201cjocul constituie o func\u021bie elementar\u0103 a vie\u021bii omene\u0219ti, a\u0219a \u00eenc\u00e2t cultura uman\u0103 nu poate fi g\u00e2ndit\u0103, \u00een general, f\u0103r\u0103 un element ludic\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pierre Courthion spune, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i este actul dragostei, opera sa con\u021bin\u00e2nd \u0219i amintirea fecundit\u0103\u021bii \u0219i pe cea a f\u0103g\u0103duin\u021bei unei dezvolt\u0103ri mai \u00eenalte. \u00cen crea\u021bia lui Br\u00e2ncu\u0219i, omul este prezent \u00een centrul actului poetic, opera neav\u00e2nd sterilitatea artei pentru art\u0103:\u201d El este pretutindeni, \u00eenc\u0103lzind sculpura\u201d. (1)<\/strong><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a revolu\u021bionat sculptura, la \u00eenceputul secolului XX, c\u00e2nd mai multe curente artistice \u00eencercau s\u0103 se impun\u0103 \u0219i care l-au revendicat pe r\u00e2nd. Br\u00e2ncu\u0219i \u00eens\u0103 nu \u0219i-a declarat apartenen\u021ba pentru niciunul dintre acestea.<\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, \u00een primul deceniu al secolului XX s-au manifestat numeroase curente artistice, la care, spun unii speciali\u0219tii, Br\u00e2ncu\u0219i nu a aderat chiar dac\u0103 a \u00een\u021beles necesitatea schimb\u0103rii \u00een art\u0103 \u0219i a fost prieten cu adep\u021bii diferitelor curente artistice ale vremii. Al\u021bii, dimpotriv\u0103, \u00eel consider\u0103 pe Br\u00e2ncu\u0219i chiar p\u0103rintele unora dintre curente. Sculptura trece, \u00een acea perioad\u0103, de la expresionism la cubism spre cultura suprarealist\u0103, cunosc\u00e2nd \u00een paralel \u0219i futurismul \u0219i experin\u021ba dadaist\u0103.<\/strong><\/p>\n

Expresionismul, ap\u0103rut \u00een Germania ca reac\u021bie \u00eempotriva realismului, \u00eenainte de primul r\u0103zboi mondial, p\u0103streaza temele tradi\u021bionale pe care le transpune \u00eentr-o formul\u0103 nou\u0103, prin linii fr\u00e2nte \u0219i curbe sau exces de culoare, cromatic\u0103 puternic\u0103, contrastant\u0103 \u00een pictur\u0103. O \u00eentoarcere \u00een timp, \u00een zonele arhetipale ale culturii \u0219i ale istoriei. Se schimb\u0103, a\u0219adar, tehnica de lucru, nu temele. Dup\u0103 cum se \u0219tie, metodologia diferen\u021biaz\u0103 de la o epoc\u0103 de alta, deoarece ceea ce d\u0103 identitate unei perioade \u021bine \u00een primul r\u00e2nd de metodologie, cont\u00e2nd tehnica de lucru.<\/strong><\/p>\n

____________________________________________________________________<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Pierre Courthion; Curente \u0219i tendin\u021be \u00een arta secolului XX<\/em>, Editua Meridiane, Bucure\u0219ti, 1973. P. 327<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Cercet\u0103torul Ion Mocioi consider\u0103\u00a0 c\u0103 arta lui Br\u00e2ncu\u0219i nu a avut nevoie de experien\u021ba altor spa\u021bii culturale deoarece el o de\u021binea instinctiv, ca mo\u0219tenire a spa\u021biului tradi\u021bional rom\u00e2nesc. Mocioi consider\u0103 c\u0103 din acest motiv, drumul lui Br\u00e2ncu\u0219i\u00a0 a fost \u00een general \u00een afara curentului cubist.( 2).<\/strong><\/p>\n

    Mocioi este sigur c\u0103 opera de \u00eenceput a lui Br\u00e2ncu\u0219i nu este cubist\u0103, de\u0219i al\u021bi speciali\u0219ti consider\u0103 c\u0103 \u0219i-a \u00eensu\u0219it estetica acestui curent, ba mai mult c\u0103 \u00een perioada 1909-1911, Br\u00e2ncu\u0219i se al\u0103turase grupului de cubi\u0219ti de la Paris. Mocioi sus\u021bine, de pild\u0103, c\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i prin S\u0103rutul<\/em>, 1907-1908, anticipase sculptura cubist\u0103 a lui Picasso (prima oper\u0103 sculptural cubist\u0103 e considerat\u0103 bronzul Cap de femeie<\/em>, 1909-1910, al lui Picasso). Formele geometrice cubiste au fost folosite de Br\u00e2ncu\u0219i la crearea Ansamblului monumental de la Tg \u2013Jiu, din anii 1937-1938. ( Mocioi: \u201cSe poate observa c\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i, merg\u00e2nd pe un drum propriu, nu de folosire a descompunerii \u00een cuburi a imaginii obiectuale, a ajuns la reprezentarea \u00een totalitate a imaginii artistice prin geometrism\u201d).<\/strong><\/p>\n

    O id\u00e9e a lui Br\u00e2ncu\u0219i, care caracterizeaz\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i cubismul, este cea a tactilit\u0103\u021bii –\u00a0 „A\u0219 vrea ca lucr\u0103rile mele s\u0103 se ridice \u00een parcuri \u0219i gr\u0103dini publice, s\u0103 se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre \u0219i monumente n\u0103scute din pam\u00e2nt, nimeni s\u0103 nu \u0219tie ce sunt \u0219i cine le-a f\u0103cut \u2013 dar toat\u0103 lumea s\u0103 simt\u0103 necesitatea \u0219i prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.” (3<\/em>).<\/strong><\/p>\n

    Mocioi consider\u0103 c\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i g\u0103sise \u00eenaintea cubi\u0219tilor rigoarea geometric\u0103 \u0219i rela\u021bia spa\u021biu-timp \u00een art\u0103.<\/strong><\/p>\n

    \u00cen ceea ce prive\u0219te aproierea de futuri\u0219ti, este posibil ca Br\u00e2ncu\u0219i, de\u0219i nu \u0219i-a declarat-o niciodat\u0103, s\u0103 fi f\u0103cut-o prin opera Pe\u0219tele<\/em>, creat\u0103 \u00een anul 1922, prin care mediteaz\u0103 asupra vitezei, o modalitate de cucerire a timpului \u0219i spa\u021biului, de parcurgere a spa\u021biului. P\u0103s\u0103rile<\/em> lui Br\u00e2ncu\u0219i, care vorbesc despre ideea zborului, ar fi un alt exemplu. L-au diferen\u021biat de futuri\u0219ti materialele folosite, \u00eens\u0103 liniile curbe, de pild\u0103, au fost interesante \u0219i pentru Br\u00e2ncu\u0219i.<\/strong><\/p>\n

    Caracterul modern al sculpturii lui Br\u00e2ncu\u0219i a fost recunosct \u00eenc\u0103 din 1918 de c\u0103tre revista De Stijl, \u00een care Portretul domni\u0219oarei Pogany<\/em> era prezentat drept o lucrare modern\u0103. Mocioi spune c\u0103 De Stijl, curent olandez ( 1917-1931), care presupunea studiul principiilor de matematic\u0103 mistic\u0103 \u00een analiza formal\u0103 a sculpturii, s-ar putea reg\u0103si \u00een Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em> a lui Br\u00e2ncu\u0219i.( P 51). Liniile orizontale \u0219i verticale ale artei neoplasticienilor de la De Stijl, nu sunt predominante la Br\u00e2ncu\u0219i, \u00eensa formele sferice, cilindrice \u0219i, \u00een general, geometrice, sunt folosite de Br\u00e2ncu\u0219i la Ansamblul sculptural de la Tg- Jiu. (4).<\/strong><\/p>\n

    _________________________________________________________________<\/strong><\/p>\n

      \n
    1. Ion Mocioi; Estetica operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, <\/em>Editura Scrisul rom\u00e2nesc, Craiova,1987. p. 47<\/strong><\/li>\n
    2. Idem, p.48<\/strong><\/li>\n
    3. Idem, p.52<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

       <\/p>\n

       <\/p>\n

      \u00cen ceea ce prive\u0219te abstrac\u021bionismul, \u00een mai multe opere ale lui Br\u00e2ncu\u0219i, printre care \u0219i Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it,<\/em> se\u00a0 reg\u0103sesc formele geometrice pure care readuce \u00een actualitate tema infinitului.<\/strong><\/p>\n

      Dan Botta, Tudor Vianu, dar \u0219i alte voci, au considerat c\u0103 opera lui Br\u00e2ncu\u0219i(d\u00e2nd exemplu Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em>) are accente abstracte, fiind catalogat chiar ca un sculptor de forme abstracte.\u00a0 Br\u00e2ncu\u0219i \u00eens\u0103 \u00eei contrazice. El spune nu numai c\u0103 nu este un sculptor abstract, dar consider\u0103 c\u0103 ideea operelor lui este real\u0103, iar forma exterioar\u0103, adic\u0103 produsul final, este transpunerea\u00a0 realului, \u0219i nu al abstractului.<\/strong><\/p>\n

      Exist\u0103, a\u0219adar, voci care \u00eel consider\u0103 pe Br\u00e2ncu\u0219i ca fiind abstract, Dadaist, futurist. Al\u021bii sus\u021bin c\u0103 are doar influen\u021be, c\u0103 anticipeaz\u0103 unele curente, pe care le \u00eenchidea, ca etape, \u00eenainte ca acestea s\u0103 fie \u00een vog\u0103. Ideile, comunicarea, l-au interesat permanent pe Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i a\u0219a s-au n\u0103scut operele lui:\u201dVeacul nostru este veacul ideilor. Dar s\u00eent idei \u0219i idei. (\u2026) \u00cen art\u0103, totul e s\u0103 \u0219tii s\u0103 vii la timp cu idei noi\u201d. (5). Constrar abstrac\u021bioni\u0219tilor care nu comunic\u0103 idei.<\/strong><\/p>\n

      Mocioi sus\u021bine \u00a0c\u0103, \u00een aceste condi\u021bii, trebuie respinse ca atare \u0219i pretinsele prelu\u0103ri din concep\u021bia budist\u0103, tibetan\u0103. \u0218i Mocioi \u0219i Alexandru Balaci consider\u0103 c\u0103 arta lui Br\u00e2ncu\u0219i \u00ee\u0219i are izvorul \u00een realitate \u0219i exprim\u0103 modern epoca lui.<\/strong><\/p>\n

      S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i este sculptorul care a renun\u021bat la frumuse\u021bea clasic\u0103, a refuzat conservatorismul michelangelian \u0219i rodinian, \u00een favoarea expresivit\u0103\u021bii reduse la esen\u021bializare, element nou \u00een care nu primeaz\u0103 numai contemplarea , ci \u0219i con\u021binutul, comunicarea, porivit lui Mocioi.<\/strong><\/p>\n

      \u00a0Prezentarea unei interpret\u0103ri a operei<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n

      Ansamblul sculptural de la T\u00e2rgu-Jiu<\/strong><\/p>\n

      Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi-a exprimat dorin\u0163a, \u00een mai multe r\u00e2nduri, s\u0103 realizeze lucr\u0103ri pe scar\u0103 larg\u0103, de la o Coloan\u0103 a Infinitului \u00een Central Park, New York, \u00een 1926, la un templu de rug\u0103ciune \u0219i medita\u021bie pentru Maharajahul Indore \u00een 1933. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, singura lucrare monumental\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea de la T\u00e2rgu-Jiu, ridicat\u0103 \u00een memoria solda\u0163ilor mor\u0163i \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial.<\/strong><\/p>\n

      \u00cen februarie 1935, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi accept\u0103 propunerea Ligii Na\u0163ionale a Femeilor din jude\u0163ul Gorj, prezidat\u0103 de Are\u0163ia G. T\u0103t\u0103r\u0103scu, so\u021bia primului ministru de atunci, de a realiza o oper\u0103 \u00een memoria eroilor gorjeni c\u0103zu\u021bi \u00een primul r\u0103zboi modial.<\/strong><\/p>\n

      ______________________________________________________<\/strong><\/p>\n

        \n
      1. Ion Mocioi; Estetica operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, <\/em>Editura Scrisul rom\u00e2nesc, Craiova,1987. p. 53<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

         <\/p>\n

         <\/p>\n

        Monumentul este format din trei componente sculpturale: Masa t\u0103cerii<\/em>, \u00eenconjurat\u0103 de dou\u0103sprezece scaune \u00een form\u0103 de clepsidr\u0103, Poarta S\u0103rutului<\/em>, \u00eenalt\u0103 de 5 m, lung\u0103 de 6 m \u015fi cu o l\u0103\u0163ime de 2 m, \u0219i Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em>, cu o \u00een\u0103l\u021bime de 29 de metri. \u00cen plus, 30 de scaune sunt dispuse\u00a0 15 pe o parte \u015fi 15 pe cealalt\u0103 pe Aleea Scaunelor din Parcul Central al ora\u0219ului. Opera lui Br\u00e2ncu\u015fi din T\u00eergu-Jiu a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri, de la \u201cColoana recuno\u015ftin\u0163ei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d,\u00a0 \u201cColoana infinitului\u201d, \u201eColoana Nesf\u00e2r\u015fitului\u201d .<\/strong><\/p>\n

        Ansamblul sculptural al lui Br\u00e2ncu\u015fi se afl\u0103 \u00een Parcul Central din ora\u015ful T\u00e2rgu Jiu \u015fi se \u00eentinde pe o distan\u0163\u0103 de aproape 1,5 kilometri, de la apus spre r\u0103s\u0103rit.<\/strong><\/p>\n

        Opera lui Br\u00e2ncu\u0219i a avut parte de multe interpret\u0103ri. Nu a f\u0103cut excep\u021bie nici Ansamblul sculptural de la Tg \u2013Jiu.<\/strong><\/p>\n

        Unii cercet\u0103tori au tradus\u00a0 \u00eentr-o cheie cre\u015ftin\u0103 opera lui Br\u00e2ncu\u0219i de la Tg -Jiu, baz\u00e2ndu-se pe religiozitatea acestuia. Bun\u0103oar\u0103, Masa t\u0103cerii<\/em>,\u00a0 reprezint\u0103 Cina cea de Tain\u0103<\/a>, cu cei 12 apostoli, \u00een mijlocul c\u0103rora se afl\u0103 Iisus. Sculptorul Constantin Antonovici, ucenicul lui Br\u00e2ncu\u0219i pre\u021b de cinci ani, opineaz\u0103 c\u0103 Masa t\u0103cerii<\/em> este \u201cMasa apostolilor neamului\u201d, compus\u0103 din 12 scaune (reprezent\u00e2nd apostolii) \u00een mijloc afl\u00e2ndu-se Iisus Hristos, fiind o mas\u0103 a spovedaniei, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii .<\/strong><\/p>\n

        Pentru al\u021bii, Masa t\u0103cerii<\/em> reprezint\u0103 un simbol al reunirii familiei \u0219i al medita\u021biei, un obicei vechi pe care Br\u00e2ncu\u0219i \u00eel dorea re\u00eenviat, sau masa dinaintea b\u0103t\u0103liei. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Masa t\u0103cerii<\/em> a fost interpretat\u0103 ca fiind bucuria reg\u0103sirii, pacea adus\u0103 \u00een inimile oamenilor.<\/strong><\/p>\n

        Masa t\u0103cerii<\/em> este lucrat\u0103 \u00een piatr\u0103 de Banpotoc<\/a>, ini\u021bial fiind o mas\u0103 mic\u0103, simpl\u0103, \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din piatr\u0103 de la C\u00e2mpulung.<\/strong><\/p>\n

        Br\u00e2ncu\u0219i a vizitat mai multe cariere de piatr\u0103 ca s\u0103 o aleag\u0103 pe cea mai bun\u0103. De altfel, rela\u021bia lui cu materialele este invocat\u0103 \u0219i de Mircea Eliade:\u00a0 \u201eAtitudinea lui Br\u00e2ncu\u015fi fa\u0163\u0103 de materiale \u015fi mai cu seam\u0103 \u00een privin\u0163a pietrei, ne va ajuta poate, \u00eentr-o zi, s\u0103 \u00een\u0163elegem ceva din mentalitatea oamenilor preistorici. C\u0103ci Br\u00e2ncu\u015fi se apropia de unele pietre cu reveren\u0163a \u00een acela\u015fi timp exaltat\u0103 \u015fi nelini\u015ftit\u0103 a cuiva pentru care un asemenea element manifesta o putere sacr\u0103, constituia o hierofanie. Nu vom \u015fti niciodat\u0103 \u00een ce univers imaginar se mi\u015fca Br\u00e2ncu\u015fi \u00een timpul \u00eendelungului s\u0103u efort de a polisa, dar aceast\u0103 intimitate prelungit\u0103 cu piatra, \u00eencuraja, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00abreveriile materiei\u00bb, str\u0103lucit analizate de G. Bachelard. Era un fel de imersiune \u00eentr-o lume a profunzimilor \u00een care piatra, \u201emateria\u201d prin excelen\u0163\u0103 se revela misterioas\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u00eencorpora sacralitatea, for\u0163a, \u00eent\u00e2mplarea. Descoperind \u00abmateria\u00bb ca surs\u0103 \u015fi loc al epifaniilor \u015fi al semnifica\u0163iilor religioase, Br\u00e2ncu\u015fi a putut reg\u0103si sau presim\u0163i emo\u0163iile \u015fi inspira\u0163ia unui artist din timpurile arhaice\u201d.<\/strong><\/p>\n

        Poarta s\u0103rutului, <\/em>\u0219i ea tot din piatr\u0103, <\/em>\u00a0este amplasat\u0103 pe aleea de la intrarea din parcul ora\u0219ului fiind alc\u0103tuit\u0103 din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijin\u0103 o arhitrav\u0103 . Pe fe\u0163ele fiec\u0103rei coloane se reg\u0103se\u0219te simbolul s\u0103rutului, dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i ale unui cerc, ca \u0219i pe arhitrav\u0103.<\/strong>
        \n Poarta s\u0103rutului<\/em> arat\u0103 ca un arc de triumf, simboliz\u00e2nd pentru unii triumful vie\u021bii asupra mor\u021bii, pentru al\u021bii scurgerea timpului spre via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/strong><\/p>\n

        \u00cen decursul timpului, Br\u00e2ncu\u0219i a realizat mai multe variante ale S\u0103rutului<\/em>, care se reg\u0103sesc acum pe Poarta de la Tg-jiu. \u00cen 1907, Br\u00e2ncu\u0219i realizase o prim\u0103 versiune a S\u0103rutului<\/em> care, simplificat\u0103, devenea \u00een 1910 monument funerar \u00een cimitirul Montparnasse. \u00cen 1916, sculptorul termina o Coloan\u0103 a s\u0103rutului<\/em>, care era realizat\u0103 prin asamblarea a 4 blocuri pe care se reg\u0103sesc trupurile contopite. A\u0219adar, Poarta S\u0103rutului<\/em> preia tema S\u0103rutului din operele anterioare.<\/strong>
        \n Poarta S\u0103rutului<\/em> este interpretat\u0103 ca Poarta Raiului, ca arc de triumf al biruin\u0163ei solda\u0163ilor, dar \u0219i ca o poart\u0103 de trecere, a Marii Treceri. S\u0103rutul \u00eenseamn\u0103 unirea, iar cei 8 st\u00e2lpi reprezint\u0103 cele 8 regiuni care se alipiser\u0103 patriei mam\u0103, Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

        Br\u00e2ncu\u0219i a cioplit Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em> mai \u00eent\u00e2i \u00een lemn \u0219i, evident , sunt mai multe variante ale acesteia. Ca form\u0103 geometric\u0103, lucrarea este o \u00een\u015firuire a unui element romboidal numit de Br\u00e2ncu\u015fi \u201em\u0103rgea\u201d,fiind format\u0103 din 15 module \u00eentregi \u015fi dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i. Este o sculptur\u0103 auster\u0103 \u0219i perfect echilibrat\u0103, fiind obiect de studiu \u00een zilele noastre.<\/strong><\/p>\n

        Coloana are 29,35 de metri, este din font\u0103 \u015fi a fost turnat\u0103 \u00een septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petro\u015fani, iar greutatea ei dep\u0103\u015fe\u015fte 29 de tone. Coloana a fost al\u0103mit\u0103 un an mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

        Despre Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/em> se spune c\u0103 este simbolic o ax\u0103 menit\u0103 s\u0103 sprijine bolta cerului pentru ve\u015fnicie, o scar\u0103 spre cer, un simbol al infinitului, al sacrificiul suprem, \u00een\u0103l\u0163area sufletele erorilor neamului, este v\u0103zut\u0103 ca un st\u00eelp, ca pe un arbore funerar, o Scar\u0103 a lui Iacov, de \u00een\u0103l\u0163are a sufletelor spre Cer, Scara v\u0103milor v\u0103zduhului . \u00cen Gorj, la moarte unor persoane tinere, se taie cel mai \u00eenalt \u0219i impun\u0103tor brad, care va fi prezent pe toat\u0103 durata ceremoniei funerare, iar la final r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een cimitir, l\u00e2ng\u0103 crucea decedatului. Acest obicei rar se reg\u0103se\u0219te \u0219i acum \u00een Oltenia. Prin urmare, unii cercet\u0103tori consider\u0103 c\u0103 Ansamblul este de fapt un traseu al ritualului de \u00eengrop\u0103ciune. Pentru Pierre Courthion coloana e inelat\u0103, ascensional\u0103, \u0219irag de m\u0103t\u0103nii.<\/strong><\/p>\n

        Br\u00e2ncu\u015fi s-a inspirit, a\u0219adar, din arta popular\u0103 specific zonei, de la 1800, la casele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti reg\u0103sindu-se st\u00e2lpi asem\u0103n\u0103tori Coloanei. Petre Pandea spunea, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 este vorba despre un st\u00e2lp funerar \u0219i constituie arhetipul rom\u00e2nesc al Coloanei. Mai mul\u0163i exege\u0163i ai artei br\u00e2ncu\u015fiene au remarcat a\u0219adar asem\u0103narea cu st\u00e2lpii de pridvor ai caselor din Gorj, st\u00eelpi de la poar\u021bile caselor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti sau a st\u00e2lpilor funerari din cimitirele gorjene.<\/strong><\/p>\n

        Cum, de altfel, \u0219i sculptorul Constantin Antonovici a sesizat faptul c\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi \u00ee\u015fi avea \u201esursa de inspira\u0163ie \u00een natur\u0103\u201d (7) \u015fi c\u0103 multe din lucr\u0103rile lui \u201e\u00ee\u015fi aveau sorgintea \u00een arta popular\u0103\u201d ( 8). \u00a0Br\u00e2ncu\u0219i a avut a\u0219adar \u201eviziunea de a lua folclorul rom\u00e2nesc drept simbol al artei sale \u015fi de a-l pune la baza crea\u0163iei sale artistice cre\u00e2nd un drum total nou \u00een art\u0103\u201d . ( 9).<\/strong><\/p>\n

        Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu \u0219i pentru pentru oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 care vor s\u0103 afle dac\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i cuno\u0219tea efectul de piramid\u0103. De altfel, pentru Mircea Eliade, Coloana era un \u201eSt\u00e2lp de lumin\u0103\u201d sau \u201eSt\u00e2lp de foc\u201d, o reprezentare a energiei divine, numit\u0103 de vechii hindu\u015fi \u201eKundalini\u201d , transceden\u021b\u0103 a condi\u021biei umane profane.<\/strong><\/p>\n

        Comuni\u0219tii au vrut s\u0103 o d\u0103r\u00e2me \u015fi s\u0103 o v\u00eend\u0103 la fier vechi, dar nu au reu\u0219it, de\u0219i au \u00eencercat s\u0103 o smulg\u0103 cu un tractor, \u00eens\u0103 lan\u021burile s-au rupt de mai multe ori, iar ea a r\u0103mas \u00een picioare.<\/strong><\/p>\n

        A\u0219adar, operele de la Tg -Jiu vorbesc despre m\u0103re\u021bia prim m\u0103rime, despre bucurie, perfec\u021biune, uimire. Monumentalul br\u00e2ncu\u0219ian se remarc\u0103 nu numai prin dimensiunea material\u0103 a Ansamblului, dat\u0103 inclusiv prin distan\u021ba dintre cele trei opere sculpurale, ci \u0219i prin dimensiunea spiritual\u0103 sugerat\u0103 de acestea. Prin operele de la Tg \u2013Jiu, Br\u00e2ncu\u0219i \u00a0ne vorbe\u0219te despre \u201cadev\u0103ruri asupra c\u0103rora a g\u00e2ndit toat\u0103 via\u021ba, despre realitatea \u00een\u021beleas\u0103 ca spa\u021biu \u0219i timp, ca natur\u0103 \u0219i istorie, departe de formule obscure sau mistere, p\u0103str\u00e2nd formele simple ale obiectelor obi\u0219nuite, ridicate la puterea de simbol. Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, operele ansambului restabilesc leg\u0103tura dintre infinit, durata istoric\u0103 \u0219i spa\u021biul umanizat al genera\u021biilor \u00een continu\u0103 succesiune. Sentimentul eternului \u0219i absolutului se na\u0219te din aceast\u0103 m\u0103re\u021bie ce caracterizeaz\u0103 monumentalul esteticii br\u00e2ncu\u0219iene\u201d, conchide cercet\u0103torul Ion Mocioi.<\/strong><\/p>\n

        Ansamblul de la Tg-Jiu, de\u0219i este \u00eenchinat memoriei solda\u021bilor mor\u021bi \u00een primul r\u0103zboi mondial,\u00a0 nu are nicio conota\u021bie militar\u0103, dup\u0103 cum remarc\u0103 Marielle Tabart, custodele Centrului Georges Pompidou , ci celebreaz\u0103 dragostea \u0219i pacea universal\u0103. (10) Ce este \u00eentregul ansamblu sculptural br\u00e2ncu\u0219ian de la t\u00e2rgu-jiu dac\u0103 nu o expresie concentrat\u0103 a eroicului \u0219i a eroismului acestui secol?, se \u00eentreab\u0103 \u0219i Mocioi.( 11)<\/strong><\/p>\n

        De altfel, Ansamblul de la Tg-Jiu reprezint\u0103 filozofia colectivit\u0103\u021bii, nu a unei persoane. \u201eNu fenomenologia duratei interioare \u00eel intereseaz\u0103 pe marele artist, ci con\u0219tiin\u021ba particip\u0103rii individului la eforturile colective pentru prosteritatea societ\u0103\u021bii\u201d (12).<\/strong><\/p>\n

        ______________________________________________________<\/strong><\/p>\n

          \n
        1. Constantin Antonovici; Br\u00e2ncu\u0219i, maestrul. M\u0103rturii, amintiri, exegen\u021be<\/em>., Editura Semne, Bucure\u0219ti, P. 22<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          8, 9 .Constantin Antonovici; Br\u00e2ncu\u0219i, maestrul. M\u0103rturii, amintiri, exegen\u021be<\/em>., Editura Semne, Bucure\u0219ti, P. 23, 25<\/strong><\/p>\n

            \n
          1. Marielle Tabart; Br\u00e2ncu\u0219i, inventatorul sculpturii moderne,<\/em> Editura Univers, Bucure\u0219ti, 1995. P.90<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            11, 12. Ion Mocioi; Estetica operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, <\/em>Editura Scrisul rom\u00e2nesc,\u00a0 Craiova,1987. p. 64<\/strong><\/p>\n

             <\/p>\n

             <\/p>\n

             <\/p>\n

            Dan Grigorescu, Tudor Vianu, Petru Com\u0103nescu, Ion Frunzeti, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, Petru Comarnescu, Barbu Brezianu, Marielle Tabart, Gillo Dorfles, Sidney Geist, Carolina Gideon-Welcker, Dan H\u0103ulic\u0103, Isamu Noguchi sunt doar c\u00e2teva nume care au cercetat \u0219i analizat opera lui Br\u00e2ncu\u0219i.<\/strong><\/p>\n

            Valoarea lui Br\u00e2ncu\u0219i e certificat\u0103 ast\u0103zi prin pre\u021burile record cu care se achizi\u021bioneaz\u0103 opera sa. \u00cen 2002 , sculptura „Danaide”,<\/em> 18 milioane de dolari; \u00een 2005: „Pasare in Spatiu”<\/em>, 27,5 milioane de dolari; \u00een 2009, „Doamna L.R.”, <\/em>de\u021binut\u0103 de Yves Saint Laurent, 37 de milioane de dolari, iar ultima oper\u0103, Muza adormit\u0103<\/em>, a b\u0103tut recordul – 57 de milioane de dolari.<\/strong><\/p>\n

            Giulio Carlo Argan spune \u00een cartea sa \u201cArta modern\u0103\u201d c\u0103 \u201cBr\u00e2ncu\u0219i de\u0219i a lucrat \u00een cea mai auster\u0103 izolare, poate fi considerat ca punctual de plecare al lui Arp, Moore \u0219i, \u00een general, al \u00eentregii sculpture moderne\u201d. (13)<\/strong><\/p>\n

             <\/p>\n

            Bibliografie<\/strong><\/p>\n

              \n
            1. Tabart, Marielle; Br\u00e2ncu\u0219i, inventatorul sculpturii moderne,<\/em> Editura Univers, Bucure\u0219ti, 1995<\/strong><\/li>\n
            2. Mocioi, Ion; Estetica operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, <\/em>Editura Scrisul rom\u00e2nesc, Craiova,1987<\/strong><\/li>\n
            3. Antonovici, Constantin; Br\u00e2ncu\u0219i, maestrul. M\u0103rturii, amintiri, exegen\u021be<\/em>., Editura Semne, Bucure\u0219ti, 2002<\/strong><\/li>\n
            4. Courthion, Pierre; Curente \u0219i tendin\u021be \u00een arta secolului XX<\/em>, Editua Meridiane, Bucure\u0219ti, 1973<\/strong><\/li>\n
            5. Argan, Giulio Carlo; Arta modern\u0103<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u0219ti, 1982<\/strong><\/li>\n
            6. Bernea, Ernest; Moartea \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntarea \u00een Gorjul de nord<\/em>, Editura Cartea rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1998<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

               <\/p>\n

              Foto Tg Jiu- https:\/\/www.ghidturciagrecia.ro<\/p>\n

              Foto Barcelona- arhiva personala<\/p>\n

              \"\"<\/a><\/p>\n

              \"\"<\/a><\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

              \"\"<\/a><\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

              \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a><\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

               <\/p>\n

              _____________________________________________________________________<\/strong><\/p>\n

                \n
              1. Giulio Carlo Argan; Arta modern\u0103<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u0219ti, p.168<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                 <\/p>\n

                 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                „V-am l\u0103sat s\u0103raci \u0219i pro\u0219ti, v\u0103 g\u0103sesc \u0219i mai s\u0103raci \u0219i mai pro\u0219ti”, ar fi spus Constantin Br\u00e2ncu\u0219i unor rude, \u00a0\u00eentr-una dintre vizitele sale \u00een \u021bar\u0103. Un vizionar am putea spune! Dar nici chiar...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":433,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2],"tags":[212,213,208,209,210,211,214,190],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/432"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=432"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":444,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/432\/revisions\/444"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}