{"id":524,"date":"2021-03-15T08:26:30","date_gmt":"2021-03-15T08:26:30","guid":{"rendered":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/?p=524"},"modified":"2021-03-15T08:56:50","modified_gmt":"2021-03-15T08:56:50","slug":"lotul-noica-pillat-arestat-pentru-ca-a-citit-un-articol-al-lui-cioran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/2021\/03\/15\/lotul-noica-pillat-arestat-pentru-ca-a-citit-un-articol-al-lui-cioran\/","title":{"rendered":"Lotul Noica- Pillat. Arestat pentru c\u0103 a citit un articol al lui Cioran"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>de Oana St\u0103nciulescu<\/p>\n

Articol publicat de Newsweek,\u00a0<\/a>Arestat pentru c\u0103 a citit un articol al lui Cioran. 7 ani de temni\u021b\u0103 | Newsweek Romania.<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Arestat pentru c\u0103 a citit un articol al lui Emil Cioran \u2013 \u201cScrisoare c\u0103tre un prieten din dep\u0103rtare\u201d\/ Lotul Noica-Pillat \u0219i temni\u021ba comunist\u0103<\/strong><\/p>\n

Simpla citire a unui articol scris de Emil Cioran sau a unui manuscris al filozofului Constantin Noica putea s\u0103 te arunce ani grei \u00een temni\u021b\u0103, \u00een anii dictaturii comuniste, sub acuza\u021bia de \u201cuneltirea contra ordinii sociale\u201d<\/em>.<\/p>\n

Dup\u0103 venirea abuziv\u0103 la putere a guvernului comunist, elita Rom\u00e2niei a fost decimat\u0103, fie aruncat\u0103 \u00een pu\u0219c\u0103rii, fie alungat\u0103 \u00een exil sau epurat\u0103 din func\u021biile de\u021binute p\u00e2n\u0103 atunci. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lotului Noica-Pillat, c\u00e2nd 25 de intelectuali au fost arunca\u021bi \u00een pu\u0219c\u0103riile comuniste, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 50 \u0219i \u00eenceputul anilor 60.<\/p>\n

Primul arestat a fost Costantin Noica \u00een 1958, au urmat Dinu Pillat, Remus Niculescu, Alexandru Paleologu. P\u0103storel Teodoreanu, Tudor Enescu sau Sanda Simina Mironescu, cunoscut\u0103 ca Simina Mezincescu, \u0218efa de Protocol a Casei Regale a Rom\u00e2niei dup\u0103 1989. Ultimul arestat \u0219i inculpat a fost Nicolae Steinhard, \u00een 1960. M\u0103rturie a suferin\u021belor din temni\u021ba \u00een care au fost arunca\u021bi cei 25 de intelectuali st\u0103 cartea lui Steinhardt, Jurnalul fericirii,<\/em>cunoscut\u0103 \u0219i tradus\u0103 \u00een mai multe limbi str\u0103ine.<\/p>\n

Arest\u0103rile \u0219i interogatoriile au \u00eenceput \u00een 1958, doi dintre cei acuza\u021bi deced\u00e2nd \u00een timpul anchetei, iar procesul a \u00eenceput \u00een februarie 1960 \u0219i a \u021binut doar trei zile. Securitatea a decis s\u0103 se numeasc\u0103 lotul Noica-Pillat, \u201eprocesul intelectualilor mistico-legionari\u201d, de\u0219i Nicu Steinhardt \u0219i Beatrice Strelisker erau evrei.<\/p>\n

Istoricul de art\u0103 Remus Niculescu, unul dintre cei 25 de intelectuali arunca\u021bi \u00een pu\u0219c\u0103rie, a fost arestat \u00een decembrie 1959 \u0219i condamnat la 7 ani de temni\u021b\u0103 deoarece a \u201cdesf\u0103\u0219urat activitate de propagand\u0103 \u0219i agita\u021bie \u00eempotriva formei de guvern\u0103m\u00e2nt democratic\u0103 din R.P.R. prin discu\u021bii du\u0219m\u0103noase purtate \u0219i prin difuzarea unor scrieri cu con\u021binut contrarevolu\u021bionar\u201d<\/em>.<\/p>\n

A fost una dintre cele mai mici pedepse. Constantin Noica \u0219i Dinu Pillat, considera\u021bi conduc\u0103torii grupului, au primit 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103, Alexandru Paleologu 14 ani, iar Nicolae Steinhardt a fost condamnat la 12 ani de munc\u0103 silnic\u0103. Tuturor li s-a confiscat averea \u0219i au fost degrada\u021bi civic.<\/p>\n

\u00a0<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n

Securitatea i-a \u0219ters numele de pe Monografia Nicolae Grigorescu, aflat\u0103 \u00een tipografie \u00een momentul arest\u0103rii<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n

Remus Niculescu s-a n\u0103scut \u00een 1927 \u0219i a f\u0103cut parte dintr-o familie important\u0103 a vremii. Bunica lui, de origine britanic\u0103, a fost o reputat\u0103 profesoar\u0103 de englez\u0103, decorat\u0103 de Regina Maria \u0219i men\u021bionat\u0103 de aceasta \u00een Memoriile<\/em> sale. Tat\u0103l lui a fost ofi\u021ber de carier\u0103 \u00een Armata Regal\u0103, ceea ce pentru comuni\u0219ti \u00eensemna din start un dosar p\u0103tat pentru oricine din familia lui, \u0219i director de studii la \u0218coala Preg\u0103titoare de Ofi\u021beri din Bucure\u0219ti. Pe linie matern\u0103, este nepotul marelui mo\u0219ier \u0219i senator liberal I.G. Massu, \u00eenrudit cu familiile boiere\u0219ti F\u00e2nt\u00e2neanu \u0219i Caracostea.<\/p>\n

\u00cen 1945 a urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filozofie ale Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Niculescu a fost printre ultimii studen\u021bi noroco\u0219i s\u0103-I aib\u0103 profesori pe George C\u0103linescu, scos de la catedr\u0103, dup\u0103 \u201creforma\u201d \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din 1947, \u0219i Tudor Vianu \u2013 scos \u0219i el de la catedr\u0103 \u00een acela\u0219i an.<\/p>\n

\u00cen momentul arest\u0103rii, pe 12 decembrie 1959, Remus Niculescu avea 32 de ani, \u0219i era, din 1951, \u0219ef al Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, unde exista din perioada interbelic\u0103 o colec\u021bie de o valoare unic\u0103 \u00een sud-estul Europei. De asemenea, din acela\u0219i an, Niculescu devenise cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Institutul de Art\u0103 Bucure\u0219ti \u0219i ulterior, din 1954 p\u00e2n\u0103 la arestarea lui \u00een 1959, \u0219ef de sector la acela\u0219i institut. Dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii \u0219i p\u00e2n\u0103 la aruncarea lui dup\u0103 gratii, Niculescu reu\u0219ise s\u0103 se impun\u0103 \u00een cadrul breslei, prin cercet\u0103rile \u0219i lucr\u0103rile realizate.<\/p>\n

Bun\u0103oar\u0103, p\u00e2n\u0103 la arestare, la Biblioteca Academiei, Niculescu a contribuit la cre\u0219terea valorii colec\u021biei mo\u0219tenite din perioada interbelic\u0103. prin achizi\u021bionarea unor opere ale gravorilor \u0219i desenatorilor rom\u00e2ni din secolul XIX \u0219i prima jum\u0103tate a secolului XX sau fotografii \u0219i reproduceri documentare din secolele XIX-XX. Tot el are meritul s\u0103 fi recurs la cele mai moderne metode de conservare, clasare \u0219i catalogare a lucr\u0103rilor, \u00een calitatea sa de organizator al Bibliotecii. \u00cen paralel, a \u00eenceput s\u0103 cerceteze \u0219i, astfel, s\u0103 recupereze opera mai multor arti\u0219ti importan\u021bi ai Rom\u00e2niei. \u00cen lucr\u0103rile prezentate \u00een forurile Academiei – Contribu\u021bii la istoria \u00eenceputurilor picturii rom\u00e2ne\u0219ti modern<\/em> \u2013 a demonstrat c\u0103 originile artei moderne \u00een Rom\u00e2nia sunt mult mai vechi dec\u00e2t se credea. \u00cen 1955 a stabilit cu fostul s\u0103u profesor de la Facultatea de Litere \u0219i Filozofie, George Oprescu, s\u0103 demareze un proiect important privind redactarea Monografiei Nicolae Grigorescu,care s\u0103 aib\u0103 dou\u0103 volume, \u0219i s\u0103 cuprind\u0103 \u00een jur de 4000 de picturi \u0219i desene realizate \u00een peste 50 de ani. \u00cen 1956 sunt gata peste 150 de pagini\u2013 Nicolae Grigorescu<\/em>. Anii de ucenicie<\/em>, care cuprindeau zeci de opere inedite din pictura religioas\u0103 a acestuia, printre care \u0219i cea mai veche icoan\u0103 semnat\u0103 \u0219i datat\u0103 – Sf. Gheorghe de la biserica din B\u0103icoi, din anul 1853.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 alte capitole ale lucr\u0103rii – Dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri necunoscute de pictur\u0103 istoric\u0103 ale lui Nicolae Grigorescu<\/em>; Grigorescu \u00eentre clasicism \u0219i romantism<\/em> \u0219i Grigorescu la Fontainebleau<\/em>, ambele prezentate \u00een aula Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Anii 1957 \u0219i 1958 sunt unii foarte prolifici pentru Remus Niculescu. Continu\u0103 sus\u021binerea \u0219i publicarea lucr\u0103rilor despre Nicolae Grigorescu – Grigorescu \u0219i primii s\u0103i critici<\/em>, de la moartea c\u0103ruia se \u00eemplineau 50 de ani, marca\u021bi de Remus Niculescu prin realizarea unei expozi\u021bii \u0219i a unui catalog. \u00cen toamna lui 1957 prime\u0219te de la Academia Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 o bursa de cercetare \u00een Fran\u021ba, unde descoper\u0103 o serie de tablouri necunoscute, \u00een arhivele de la Biblioth\u00e8que nationale de France \u0219i<\/em> \u00c9cole des Beaux-Arts. Urmeaz\u0103 alte lucr\u0103ri scrise \u0219i publicate \u00een \u021bar\u0103 – Grigorescu la \u0218coala de Belle Arte din Paris<\/em>; Noi cercet\u0103ri asupra activit\u0103\u021bii lui N. Grigorescu \u00een Fran\u021ba<\/em>.<\/p>\n

\u00cen momentul arest\u0103rii, primul volum al Monografiei Nicolae Grigorescu se afla la tipografie, motiv pentru care numele lui Remus Niculescu a fost \u0219ters \u0219i \u00eenlocuit cu cel al lui George Oprescu, autorul celui de-al doilea volum.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Vizitarea lui Constantin Noica, aflat de peste 10 ani cu domicilul for\u021bat la C\u00e2mpulung Muscel, motiv pentru arestare<\/strong><\/p>\n

Remus Niculescu a fost arestat \u00een decembrie 1959, \u00een plin\u0103 ascensiune profesional\u0103. Dou\u0103 capetele de acuzare \u00eei aduce Securitatea. \u00cen primul r\u00e2nd, Niculescu se f\u0103cea vinovat de faptul c\u0103 \u00een urm\u0103 cu doi ani, \u00een 1957, participase la multiplicarea unui articol scris de Emil Cioran, aflat \u00een exil, la Paris, care se g\u0103sea la Biblioteca Academiei R.P.R., Fond special.<\/p>\n

Articolul se numea \u201cScrisoare c\u0103tre un prieten din dep\u0103rtare\u201d \u0219i ap\u0103ruse \u00een Nouvelle Revue Francaise<\/em>, \u00een 1957. Scrisoarea era adresat\u0103 lui Constantin Noica, r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-un regim totalitar, \u00een care suprimarea libert\u0103\u021bii de exprimare fusese principala preocupare a comuni\u0219tilor. Noica \u00eei r\u0103spunde mai t\u00e2ziu lui Emil Cioran, \u00eentr-un dialog la distan\u021b\u0103, din dou\u0103 lumi diferite – \u201eR\u0103spuns al unui prieten \u00eendep\u0103rtat<\/em>\u201d.<\/p>\n

Al doilea cap\u0103t de acuzare de la dosar era faptul c\u0103 Niculescu \u0219i colegul lui de serviciu Theodor Enescu \u00eel vizitaser\u0103 pe Constantin Noica aflat cu domiciul obligatoriu la C\u00e2mpulung Muscel, unde ar fi purtat discu\u021bii cu caracter du\u0219m\u0103nos la adresa regimului \u201cdemocratic\u201d din \u021bara noastr\u0103, \u0219i de unde au plecat cu un manuscris al filozofului care avea un con\u021binut \u201cdu\u0219m\u0103nos\u201d. Lucrarea urma s\u0103 fie valorificat\u0103 de Niculescu, care se angajase s\u0103-I trimit\u0103 filozofului banii ob\u021binu\u021bi. Acesta le m\u0103rturise\u0219te \u00eens\u0103 anchetatorilor c\u0103 i-a trimis lui Noica 300 de lei, dar nu din v\u00e2nzarea manuscrisulu, ci din banii lui personali.<\/p>\n

Cei trei au fost turna\u021bi de mai mul\u021bi colegi de serviciu, cercet\u0103tori la Istoria Artelor din cadrul Academia RPR, care f\u0103cuser\u0103 pactul cu Diavolul, devenind agen\u021bi ai Securit\u0103\u021bii. Tot ce trebuia s\u0103 fac\u0103 un agent era s\u0103-\u0219i toarne colegii \u0219i prietenii, poate \u0219i familia, chiar dac\u0103 exista riscul ca ace\u0219tia s\u0103 ajung\u0103 la pu\u0219c\u0103rie \u00een urma dela\u021biunilor.<\/p>\n

Urm\u0103rit \u0219i turnat. Niculescu, acuzat c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 scrie \u00een presa comunist\u0103<\/strong><\/p>\n

Urm\u0103rirea \u0219i verificarea lui Remus Niculescu \u00eencep cu mai multe luni \u00eenainte de a fi arestat, dup\u0103 cum rezult\u0103 din dosarele aflate \u00een arhiva CNSAS.<\/p>\n

\u00cen vara lui 1959, pe 21 august, Securitatea decide s\u0103-i deschid\u0103 dosar individual lui Remus Niculescu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 din acel moment \u00eencepe verificarea pe toate planurile \u2013 profesional, familial. Securitatea stabile\u0219te un plan de m\u0103suri \u0219i numele agen\u021bilor \u0219i ofi\u021berilor care se ocupau de caz. Turn\u0103torii au fost ale\u0219i din jurul lui, colegi de breasl\u0103, care aveau misiunea s\u0103 raporteze organelor de represiune toate mi\u0219c\u0103rile pe care le f\u0103cea. S-a stabilit verificarea prietenilor, colegilor, vecinilor de apartament, atitudinii sale, analiza operei. Securitatea decide instalarea aparaturii de ascultare a telefonului de acas\u0103 \u0219i de la serviciu, precum \u0219i interceptarea coresponden\u021bei.<\/p>\n

\u00centr-o not\u0103 informativ\u0103 din vara anului 1959, Securitatea \u00eei creioneaz\u0103 portretul \u0219i semnaleaz\u0103 faptul c\u0103 Niculescu este fiul unui colonel burghez din Armata Regal\u0103, fiind o persoan\u0103 m\u00e2ndr\u0103 \u00een rela\u021biile cu oamenii, dar \u0219i foarte inteligent. Securitatea \u00eei repro\u0219eaz\u0103 lui Niculescu faptul c\u0103 \u201cnu aplic\u0103 \u00een practic\u0103 cuno\u0219tin\u021bele marxiste accumulate\u201d <\/em>\u0219i c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 scrie articole \u00een presa comunist\u0103. Remus Niculescu d\u0103 dovad\u0103 de mare curaj atunci c\u00e2nd refuz\u0103 s\u0103 scrie ceea ce-i indic\u0103 Securitatea, ba mai mult, ca ofens\u0103, le propropune un articol despre colec\u021bia unui boier plecat din \u021bar\u0103, ceea ce constituie un motiv foarte \u00eentemeiat ca organele de represiune s\u0103 \u00eel adauge pe lista neagr\u0103 \u0219i nimic din ceea ce ob\u021binut din punct de vedere \u0219tiin\u021bific s\u0103 nu mai conteze.<\/p>\n

De\u0219i \u00een ultimii ani Niculescu scrisese mai multe lucr\u0103ri importante, iar Monografia Nicolae Grigorescu era deja trimis\u0103 la tipar, Securitatea \u00eel acuz\u0103, \u00een dosarul de urm\u0103rire, c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201csaboteze\u201d<\/em> apari\u021bia unor lucr\u0103ri lovind astfel \u00een \u201celementele cinstite\u201d<\/em> din cadrul Academiei, care scriau pe baza principiilor marxist – leniniste.<\/p>\n

\u201cCaut\u0103 prin func\u021bia pe care o de\u021bine \u00een cadrul Academiei RPR \u0219i ESPLA s\u0103 saboteze \u00een mod sistematic apari\u021ba unor lucr\u0103ri lovind \u00een acest fel \u00een elementele cinstite care caut\u0103 s\u0103 scrie \u00een spiritul nou al regimului nostru.<\/em><\/p>\n

Sfideaz\u0103 orice munc\u0103 ob\u0219teasc\u0103 \u0219i a refuzat s\u0103 scrie articole la ziarele \u0219i revistele noastre. Atunci c\u00e2nd i s-a indicat<\/strong> ce s\u0103 scrie a spus c\u0103 el scrie mai bine despre un boier care apare \u00een temele lui de cercetare.A lucrat din anul 1956 la timp Monografia lui Grigorescu \u0219i dup\u0103 ce a afost gata a c\u0103utata s\u0103 o contracteze cu editura pentru a lua drept de autor cu toate c\u0103 nu avea acest drept\u201d, <\/em>dup\u0103 cum scrie Securitatea \u00een propunerea de deschidere a veritific\u0103rii lui.<\/p>\n

Securitatea noteaz\u0103 c\u0103 a ob\u021binut suficiente dovezi pentru deschiderea verific\u0103rii lui Niculescu, de la agen\u021bii \u201cAnton\u201d \u0219i \u201cOvidiu\u201d, dar \u0219i de la \u201cA.S\u201d. \u0219i propun \u00eencadrarea lui la \u201csabotaj \u0219tiin\u021bific:<\/em>La acuza\u021biile de mai sus se mai adaug\u0103 faptul c\u0103 \u00een cele dou\u0103 calit\u0103\u021bi ale lui, de \u0219ef la Biblioteca Academiei \u0219i \u0219ef la Institutul de Art\u0103 a angajat \u201celemente du\u0219m\u0103noase regimului\u201d. Securitatea se refer\u0103 la intelectuali care \u0219i-au f\u0103cut studiile \u00een Occident \u00eenainte de 1945, unii membri sau simpatizan\u021bi ai partidelor istorice sau ai mi\u0219c\u0103rii legionare \u2013 \u201cSprijin\u0103 \u00een mod direct elemente du\u0219m\u0103noase regimului, cre\u00eendule(!?)posibilit\u0103\u021bi favorabile\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201cDovezile\u201d care stau la baza deschiderii dosarului personal sunt notele informative ale celor trei persoane men\u021bionate mai sus, \u201cdeclara\u021bia sa din care rezult\u0103 c\u0103 este mason, materialele originale privind \u00eenlesnirea unor elemente de a\u0219i (!?) vinde material de \u0219tiin\u021b\u0103 cu supra pre\u021b Academiei.\u201d <\/em><\/p>\n

Securitatea se refer\u0103 la manuscriul lui Constantin Noica, pe care \u00eens\u0103 Niculescu nu-l vinde Academiei, ci \u00eel pl\u0103te\u0219te cu banii lui. Pornind de la aceste acuza\u021bii, Securitatea \u00ee\u0219i propune s\u0103 stabileasc\u0103 \u201cactivitatea du\u0219m\u0103noas\u0103 pe care Niculescu Remus o desf\u0103\u0219oar\u0103, formele \u0219i metodele \u00eentrebuin\u021bate, precum \u0219i mijloacele de care dispune. Care sunt elementele cu care desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea du\u0219m\u0103noas\u0103 \u0219i prin ce se caracterizaz\u0103 leg\u0103turile acestora cu Remus Niculescu. Documentarea activit\u0103\u021bii du\u0219m\u0103noase a lui Niculescu Remus \u0219i ale celorlalte elemente \u0219i trimiterea acestora \u00een justi\u021bie\u201d.<\/em><\/p>\n

Securitatea decide \u0219i verificarea activit\u0103\u021bii din comisiile din care f\u0103cea parte, pentru acest lucru recrut\u00e2nd, la nevoie, \u0219i alte persoane din apropiere. Termenul p\u00e2n\u0103 la care trebuie s\u0103 se realizeze aceste m\u0103suri este de o lun\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte s\u0103-l aresteze, Securitatea decide s\u0103-l racoleze \u0219i s\u0103 foloseasc informa\u021biile pe care le vor ob\u021bine \u00een urma verific\u0103rii pentru a-l \u2018convinge\u2019, folosidu-se de sl\u0103biciunile sau problemele identificate. Dar nu mai apuc\u0103 s\u0103-I fac\u0103 propunerea deoarece este arestat la c\u00e2teva luni dup\u0103 deschiderea dosarului.<\/p>\n

La informa\u021bile culese de agen\u021bii \u0219i ofi\u021berii de Securitate din vara lui 59 se adaug\u0103 \u0219i m\u0103rturisirea colegului de serviciu Theodor Enescu, arestat cu dou\u0103 luni \u0219i jum\u0103tate \u00eenaintea lui, din timpul interogatoriului de la Securitate, din data de 17 septembrie 1959, \u00eenceput la ora 13 \u0219i \u00eencheiat la ora 17. Enescu a recunoscut c\u0103 el, \u00eempreun\u0103 cu Remus Niculescu, Dinu Pillat \u0219i al\u021bi doi colegi de serviciu au avut c\u00e2te o copie a articolului lui Cioran. Theodor Enescu le spune anchetatorilor c\u0103 a multiplicat articolul \u00eempreun\u0103 cu \u0219eful lui direct Remus Niculescu dup\u0103 care l-a distribuit \u0219i altor persoane. Una dintre copii a ajuns la Remus Niculescu pe care a \u0219i v\u0103zut-o \u00een biroul acestuia atunci c\u00e2nd l-a vizitat. Ulterior, \u0219i el \u0219i Niculescu l-au distrus.<\/p>\n

Enescu mai relateaz\u0103 faptul c\u0103 a auzit despre articolul lui Emil Cioran acas\u0103 la Dinu Pillat, unde Alexandru Paleologu \u00eei cititse \u00een prezen\u021ba lui.<\/p>\n

Tot Enescu le spune ofi\u021berilor de Securitate c\u0103 a aflat de la Dinu Pillat c\u0103 \u0218erban Cioculescu, critic literar, primise din Fran\u021ba dou\u0103 c\u0103r\u021bi de la fugarul Mircea Eliade, una dintre c\u0103r\u021bi numindu-se P\u0103durea interzis\u0103<\/em>. Cioculescu \u00eei spusese lui Pillat c\u0103 are o list\u0103 de a\u0219teptare pentru cei care doresc s\u0103 citeasc\u0103 opera lui Eliade, pe care \u00eel va ad\u0103uga \u0219i pe el.<\/p>\n

\u201cPeste un an \u0219i jum\u0103tatea c\u00e2nd aceast\u0103 carte a sosit la biblioteca Academiei R.P.R eu, cu aprobarea lui Cri\u0219an Ion \u0219i Hoffman I din conducerea bibliotecii am scos aceast\u0103 carte \u0219i am citit-o acas\u0103 \u00eens\u0103 nu \u00een \u00eentregime. Declar \u00eens\u0103 c\u0103 nu am difiuzat nim\u0103nui P\u0103durea interzs\u0103\u201d, <\/em>spune Enescu \u00een timpul anchetei<\/p>\n

Dup\u0103 eliberarea din temni\u021b\u0103, Theodor Enescu se re\u00eentoarce la Institutul de Istoria Artei, pe care ajunge s\u0103 \u00eel \u0219i conduc\u0103. Este un istoric de art\u0103 cunoscut, printre lucr\u0103rile lui fiind cele privind pe Luchian sau Camil Ressu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Intelectuali condamna\u021bi la ani grei de temni\u021b\u0103, \u00een numele poporului<\/u><\/strong><\/p>\n

Pe 1 martie 1960, Tribunalul Militar, \u00een minuta num\u0103rul 24, decide, \u00een numele poporului, s\u0103-l condamne pe Remus Niculescu la 7 ani de \u00eenchisoare corec\u021bional\u0103 \u0219i 5 ani degradare civic\u0103. Pre\u0219edintele Tribunalului Militar a fost colonelul de justi\u021bie Dumitru D. Adrian, iar judec\u0103tor- maiorul de justi\u021bie Petrescu Ion,<\/p>\n

Judec\u0103torul ad\u0103ug\u0103 \u0219i alte acuza\u021bii la cele ini\u021biale, printre care faptul c\u0103 a apreciat lucrarea \u201ccontrarevolu\u021bionar\u0103\u201d a lui Constantin Noica, Povestiri din Hegel<\/em>, dar \u0219i pe cea a lui Dinu Pillat, Vestitorii<\/em>, care avea con\u021binut legionar \u0219i care a ap\u0103rut ulterior cu titlu A\u0219tept\u00e2nd ceasul de apoi<\/em>.<\/p>\n

Dup\u0103 cinci luni petrecute la Jilava, Securitatea decide s\u0103-i propun\u0103 lui Niculescu s\u0103 colaboreze cu organele de represiune baz\u00e2ndu-se pe faptul c\u0103 dore\u0219te s\u0103 fie scos la munc\u0103, \u00een timpul deten\u021biei, \u0219i s\u0103 afle ve\u0219ti despre familie. Securitatea voia s\u0103 afle ce se discut\u0103 \u00een celula 36 a penitenciarului Jilava, unde erau \u00eenghesui\u021bi 30 de de\u021binu\u021bi condamna\u021bi definitiv, \u201celemente care au desf\u0103\u0219urat activitate de uneltire contra ordinii sociale.<\/em> Din discu\u021biile purtate cu candidatul a reie\u0219it c\u0103 este un element inteligent, nu are defec\u021biuni fizice, este interesat de a ie\u0219i la lucru\u201d.<\/em><\/p>\n

Potrivit Referatului privind felul cum a decurs recrutarea ca agent a de\u021binutului,<\/em> datat 29 iunie 1960. Remus Niculescu accept\u0103 s\u0103 colaboreze cu organele de represiune \u0219i scrie \u0219i un angajament olgraf \u00een acest sens.<\/p>\n

\u201cTrec\u00eendu-se la luarea angajamentului, candidatul nu a fost de acord s\u0103-\u0219i ia nume conspirativ, c\u0103 el are curajul r\u0103spunderii \u00een fa\u021ba oricui \u0219i c\u0103 nu are de ce s\u0103 aleag\u0103 un nume conspirativ. (\u2026) Dup\u0103 efectuarea recrut\u0103rii s-a trecut la instruirea noului agent de felul cum s\u0103 se comporte \u00een r\u00eendul de\u021binu\u021bilor, ce probleme intereseaz\u0103 organele noastre\u201d, <\/em>se arat\u0103 \u00een referatul de recrutare.<\/p>\n

Doar c\u0103 la exact dup\u0103 patru luni, pe 1 noiembrie 1960, Securitatea propune abandonarea lui ca agent dup\u0103 ce acesta le spune c\u0103 nu poate respecta angajamentul pe care \u0219i-l luase. Secruitatea noteaz\u0103 faptul c\u0103 Niculescu nu a dat nicio informa\u021bie despre colegii de celul\u0103.<\/p>\n

\u00cen documentele din arhiva CNSAS, ofi\u021berii de Securitate men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 l-au scos de dou\u0103 ori din celul\u0103 \u00eens\u0103 nu le-a spus absolut nimic. El a invocat faptul c\u0103 nu discut\u0103 cu nimeni \u0219i nici nu aude ce se vorbe\u0219te \u00een celul\u0103 deoarece este afundat \u00een propriile g\u00e2nduri privitoare la familie \u0219i la soarta unor lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

\u201cAgentul a ar\u0103tat c\u0103 el nu \u201ccunoa\u0219te\u201d faptele respectivilor \u00eentruc\u00eet el st\u0103 retras \u0219i nu discut\u0103 cu nimeni. Ar\u0103t\u00eendi-i c\u0103 independent de voin\u021ba lui, a participat la activitatea ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 zilnic \u00een camera, arat\u0103 c\u0103 e este fr\u0103m\u00eentat de g\u00eendurile lui familiare \u0219i de situa\u021bia unor lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice pe care le avea \u00een lucru. \u00cen continuare arat\u0103 c\u0103 el \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 nu poate duce la \u00eendeplinire angajamentul luat \u00een fa\u021ba organelor de securitate, adic\u0103 de a \u00eendeplini sarcinile ce-i s\u00eent trasate.<\/em>\u201d<\/p>\n

Securitatea \u00eens\u0103 nu recruta niciodat\u0103 doar o singur\u0103 persoan\u0103 din mediul respectiv \u2013 fie loc de munc\u0103 sau de deten\u021bie. Din documentele aflate \u00een arhiva CNSAS reiese c\u0103 un alt de\u021binut, din aceea\u0219i celul\u0103, a acceptat s\u0103 fie turn\u0103torul colegilor, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een rela\u021bie cu organele de represiune \u0219i dup\u0103 eliberarea sa din pu\u0219c\u0103rie. De altfel, turn\u0103torul \u0219i fo\u0219tii lui colegi de celul\u0103 s-au re\u00eent\u00e2lnit la serviciu, fiind colegi la Institutul de Art\u0103 al Academiei R.PR, dup\u0103 cum rezult\u0103 din notele informative de la dosar.<\/p>\n

Bun\u0103oar\u0103, dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare, Costantin Noica le-a scris o scrisoare tuturor celor aresta\u021bi \u00eempreun\u0103 cu el, \u00een care le cere iertare pentru c\u0103 i-a expus \u0219i au avut de suferit. Doar c\u0103 \u0219i aceast\u0103 scrisoare a ajuns la Securitate, prin intermediul informatorului racolat la Jilava.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Remus Niculescu, urm\u0103rit patru decenii de c\u0103tre Securitate <\/u><\/strong><\/p>\n

\u00cen arhiva CNSAS exist\u0103 patru dosare de urm\u0103rire pe numele lui Remus Niculescu, ultimul deschis \u00een 1989.<\/p>\n

Remus Niculescu a fost urm\u0103rit \u00eenainte de arestare, dar \u0219i dup\u0103 aceea. Mai mul\u021bi agen\u021bi \u0219i ofi\u021beri ai Securit\u0103\u021bii au fost pe urmele lui. Mare parte dintre ace\u0219tia erau colegi de serviciu sau chiar fo\u0219ti colegi de temni\u021b\u0103. La c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 eliberare, \u00een 1973, Remus Niculescu este trimis ca specialist \u00een URSS unde identific\u0103 un tablou fals atribuit lui Grigorescu, aflat la Muzeul Ermitage din Moscova. \u00cen tot acest timp, nu doar el a fost urm\u0103rit, ci \u0219i familia lui. De pild\u0103, din documentele Securit\u0103\u021bii afl\u0103m c\u0103 prima so\u021bie a lui Niculescu a fugit \u00een Germania unde s-a rec\u0103s\u0103torit cu regizorul Liviu Ciulei.<\/p>\n

Notele informative continu\u0103 \u0219i \u00een anii 80, unde \u00eent\u00e2lnirile de la ambasadele \u021b\u0103rilor Occidentale de la Bucure\u0219ti, coresponden\u021ba cu profesori din Fran\u021ba, Italia, Germania, erau atent verificate de c\u0103tre Securitate. Pentru o scrisoare pe care Remus Niculescu a trimis-o \u00een Fran\u021ba se \u00eencearc\u0103 inclusiv descoperirea ma\u0219inii de scris folosit\u0103 la redactarea ei. La doi ani de la acest incident, \u00een 1983, Remus Niculescu face cerere pentru a i se aproba ob\u021binerea unei autoriza\u021bii pentru de\u021binerea unei ma\u0219ini de scris.Se \u0219tie c\u0103 \u00een comunism era interzis s\u0103 de\u021bii o ma\u0219in\u0103 de scris, pentru care \u00ee\u021bi trebuia aprobare de la Securitate.<\/p>\n

De\u0219i a putut s\u0103 plece \u00een \u021b\u0103rile din Est, Occidentul r\u0103m\u00e2ne inaccesibil. \u00cen 1985, Securitatea refuz\u0103 s\u0103-i elibereze viz\u0103 de plecare \u00een Marea Britanie, pe motiv c\u0103 era prieten cu ambasadorul Elve\u021biei \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i prin urmare nu era o persoan\u0103 de \u00eencredere. Securitatea se temea c\u0103 ar fi putut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil.<\/p>\n

Remus Niculescu este doar unul dintre cei 25 de intelectuali aresta\u021bi \u00een lotul Noica-Pillat. Victimele au fost \u00eens\u0103 mult mai multe. \u00cen afar\u0103 de cei aresta\u021bi, al\u021bi zeci de prieteni, colegi \u0219i rude ale lor au fost ancheta\u021bi. Acest episod este doar un singur exemplu al societ\u0103\u021bii distopice \u00een care a fost transformat\u0103 Rom\u00e2nia dup\u0103 alegerile furate de comuni\u0219ti, instalarea guvernului Petru Groza \u0219i abdicarea for\u021bat\u0103 a regelui Mihai. <\/strong><\/p>\n

Referin\u021be bibliografice<\/strong>
\nDosarele din arhiva CNSAS, I 195 837, volumele 1 \u0219i 2, I 195 843 \u0219i R 33719<\/p>\n

    \n
  1. Steinhardt, Jurnalul fericirii<\/em>, Polirom, 2008.<\/li>\n<\/ol>\n

    \"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    de Oana St\u0103nciulescu Articol publicat de Newsweek,\u00a0Arestat pentru c\u0103 a citit un articol al lui Cioran. 7 ani de temni\u021b\u0103 | Newsweek Romania. \u00a0 Arestat pentru c\u0103 a citit un articol al lui Emil...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":526,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2],"tags":[250,249,247,13,248,104],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=524"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":539,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524\/revisions\/539"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oanastanciulescu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}