Consilierul Ion, inteligența artificială care ar trebui să-l slujească de ieri pe prim-ministrul Ionel Ciucă, va fi încadrat de 26 de noi directori, pe care Secretariatul General al Guvernului îi adaugă la schema deja umflată a aparatului de lucru al executivului. Nu știm dacă proporția ar trebui să fie 1 la 26, dar în acest moment așa pare. Fie inteligența oamenilor lui Neacșu, șeful de la SGG, este mult peste cea artificială a consilierului Ion, fie acesta din urmă nu execută comenzile de partid. Oare consilierul Ion s-a înscris deja în PSD sau în PNL sau nu este afiliat politic, ceea ce ar fi o excepție de la regulă nu doar pentru acest guvern, ci pentru mai toate din ultimii 30 de ani.
O altă ciudățenie a lui Ion este faptul că, așa cum a declarat premierul, nu a costat nimic, ori așa ceva este o raritate în administrația centrală și locală din România, unde consilierii au ajuns la lefuri astronomice, de câteva mii de euro pe lună.
Așadar, de la începtul acestui an, schema Secretariatului Genral al Guvernului s-a umflat cu alți 26 de directori, care vin în sprijinul altor zeci, pentru a rezolva problemele națiunii. De la guvernul Dăncilă încoace, în aparatul guvernului au apărut în plus peste 2000 de angajați, de la 3133 de persoane, la 5275, câți figurează acum pe șatul de plată. Doar că Secretariatul Genral al Guvernului are aprobate și bugetate mult mai multe posturi, așa încât se mai pot face angajări în următoarele luni pentru alte peste 2000 de posturi libere în acet moment. Adică invers trandului de pe piețele interne și internaționale. În timp ce compania Google, de pildă, concediază peste 10000 de angajați, autorităție române angajază pe bandă rulantă. Dacă ar fi profesioniști, ca cei de la Google, poate că nu ar fi nicio problemă, dar de regulă aceste posturi nu sunt accesibile persoanelor neconectate la partid sau la alte structuri care pot să le aducă o recomandarea fiabilă, chiar dacă au absolvit pe bune cele mai bune școli din lume.
Ultimul lot de directori a fost achiziționat în februarie 2023, atunci când Marian Neacșu, șeful SGG, a decis ca la nivelul Secretariatul să fie înființate 26 de posturi de conducere, și anume: două posturi de director, 10 posturi de director adjunct, 7 posturi de șef serviciu și 7 posturi de șef birou, potrivit unor surse din cadrul SGG. În total, potrivit bugetului centralizat al SGG, cheltuielile de personal în acest an se vor ridica la 509.641 mii de lei. (Buget-SGG-centralizat-2022.pdf).
Nicio grijă față de banii publici, obținuți din greu din taxele și impozitele colectate de la cetățeni, sau din împrumuturile obținute la dobânzi astronomice de pe piețele internaționale, plătite tot de cetățenii români. Pare că singura preocupare a autorităților din România este tocarea banulului public, dar nu pentru școli sau spitale, așa cum scrie în Constituție, ci pentru găuri negre, pe care cetățenii le caută de 30 de ani și nu le prea găsesc.
De la venirea la Palatul Victoria a coaliției PSD-PNL-UDMR, atât SGG, cât și Cancelaria Prim-ministrului au suferit schimbări majore, au fost adăugate noi atribuții, dar și o schemă de angajați pe măsură, deși rezultatele nu se observă.
